Din seara zilei de 14 martie a devenit functional site-ul ziarului Unirea, pe care-l gasiti la adresa http://members.nbci.com/unireapres. Cei care ieri au avut curiozitatea sa vada cine s-a mai inregistrat la Trafic.ro (www.trafic.ro), recunoscutul serviciu de analiza a traficului pe Internet, au putut constata ca printre cei 26 de inscrisi in sectiunea "Noi utilizatori" era si site-ul ziarului Unirea, in deschiderea celei de-a 3 pagini. Deosebit este faptul ca site-ul nostru era printre cele 8 marcate de administratorii Trafic.ro cu semnul echivalent pentru "Va recomandam". Pe cuvantul nostru ca nu le-am dat nici macar o bere; pana la redactarea acestor randuri nici n-am apucat macar sa le multumim de apreciere!
     Normal insa ca pana mai departe e cale lunga. Dupa prima zi de listare eram pe locul 991 in clasamentul general (din 1416 site-uri inscrise) si pe 77 in sectiunea {tiri/mass-media. (S.F.D.)

     Recent, Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei a comunicat Consiliului judetean Alba ca, pana la aprobarea bugetului Fondului special al drumurilor pe anul 2001, judetului nostru i-a fost alocata suma de 42 de miliarde de lei. Deoarece fata de prima propunere suma a fost redusa cu 5 miliarde de lei, CJ Alba a trebuit sa refaca programul lucrarilor care vor fi finantate din acest fond - ne-a informat Doru Cetean, vicepresedintele CJ Alba. Din suma totala, Consiliul judetean Alba va cheltui 25,4 miliarde de lei, iar restul va fi distribuit unui numar de 12 consilii locale. Alba Iulia va primi 6,5 miliarde de lei, municipiul Aiud - 2,3 miliarde de lei, orasul Cugir - 1,7 miliarde de lei, comunele Stremt si Craciunelul de Jos - cate un miliard de lei. Sume mai mici vor primi comunele Salciua, Sancel, Ohaba, Ciuruleasa, Cetatea de Balta si Garbova. Pana sa devina realitate, acest program trebuie sa primeasca aprobarea MLPTL. (A.D.)

     Ieri dimineata, in Piata Iuliu Maniu si in fata magazinului Unirea din Alba Iulia au descins simultan 34 de cadre ale Politiei municipiului Alba Iulia. Actiunea surpriza avea ca scop prevenirea si combaterea traficului ilegal de valuta, in zonele mai sus mentionate, cunoscute de altfel de aproape jumatate din populatia judetului Alba ca vaduri comerciale ale traficantilor ilegali de valuta. Au fost legitimate 46 de persoane, iar 21 au fost conduse la sediul Politiei municipiului Alba Iulia. Potrivit martorilor oculari, prezenti la ora descinderii in zonele amintite, unii dintre cei invitati la sediul politiei au opus rezistenta, fiind nevoie de interventia in forta a politistilor. La sediul politiei au fost fotografiate si amprentate 10 persoane. Au fost aplicate doua sanctiuni contraventionale, la Legea 12/1990, in valoare totala de 300.000 de lei. Unui cetatean, surprins in timpul schimbului valutar ilegal, i-a fost ridicata in vederea confiscarii suma de 100 DM. Apreciind sincer eforturile politistilor albaiulieni, ne adresam totodata si cititorilor nostri care au ramas ieri cu valuta neschimbata, cu un indemn: aveti rabdare macar pana maine!
Andreea RADU

     Consideram ca odata tot trebuia clarificata situatia nenaturala si tensionata care exista la nivelul sistemului de protectie a copilului din judetul Alba, din pricina unor suspiciuni nefondate (si a unor ranchiuni personale) ale directorului DGPDC, Sorin Chirila. Si, desigur, noii consilieri judeteni, noul presedinte al CJ Alba si chiar noul prefect sunt indreptatiti sa afle adevarul relevat de cifre si date statistice reale. Sa incepem, asadar, cu o precizare in ceea ce priveste mortalitatea infantila din Romania (si din judetul Alba): acest indice, care arunca asupra tarii noastre o umbra intunecata, se calculeaza raportandu-se decesele copiilor intre 0-1 an la 1.000 de nascuti vii. Iata datele care arata ca mortalitatea infantila in Romania, comparativ cu alte tari, este specifica... tarilor in curs de dezvoltare. Vecinii nostri cei mai apropiati si asemanatori, bulgarii, aveau in anul 1960 indicele de mortalitate de 45,1 la mie, dar in 1991 acesta scazuse la 16,9 la mie; polonezii aveau in 1990 un indice uluitor de 56,07 la mie iar dupa numai un an, in 1991, acesta scazuse la 14,9 la mie; ungurii aveau in 1960 un indice de 47,6 la mie iar in 1991 acesta scazuse la 15,6 la mie; in Romania, desi s-a luat in calcul o perioada de timp mai mare, situatia este de-a dreptul inspaimantatoare: un indice de mortalitate de 65,8 la mie in 1960, care pana si in 1994 (!) se pastrase la 23,9 la mie! In anul 1996 aceasta era inca de 22,3 la mie, de departe cel mai mare din Europa. Nici nu are rost sa comparam tara noastra cu Suedia, de pilda, unde inca din 1989 indicele de mortalitate infantila era de 5,77 la mie, sau Elvetia unde in 1991 era de numai 6,23 la mie. Ultimele date cu privire la acest indice in Romania sunt din anul 2000, cand era inca de 17,9 la mie, la fel cel mai mare din Europa! (Exceptand, poate, Albania cu privire la care nu avem date actualizate). Desigur, s-a inregistrat o scadere vizibila, datorita politicilor de protectie ale Guvernului si gratie ajutoarelor externe. Demn de retinut este faptul ca judetul Alba are acest indice mult mai mic decat media pe tara: 16,2 la mie. Fara nici o indoiala ca acest lucru se datoreaza ingrijirii medicale in unitatile spitalicesti, dar mai ales ingrijirii in Leaganul pentru copii din Alba Iulia. Fiindca cei mai expusi riscului de mortalitate raman copiii institutionalizati, din grupa de varsta 0-1 an, care sunt in mare majoritate cu deficiente.
     Despre un copil, chiar aflat in familia naturala, unde il ingrijeste toata lumea zi si noapte (mama, bunica, matusica etc.) se spune ca e "scos din necaz" atunci cand depaseste varsta de 3 ani si incepe sa manance sau sa umble singur. Ori, in leaganele pentru copii se afla tocmai cei intre 0-3 ani. Si, pe deasupra, bolnavi. La nivel national aceste institutii maresc substantial indicele de mortalitate. La Leaganul pentru copii din Alba Iulia 86% dintre copii au varste sub un an. Dintre acestia, 6% provin din mediul TBC, 68% sunt prematuri, 36% distrofici, 60% cu afectiuni neuropsihice, 27% cu malformatii genetice etc. Ne si miram ca mortalitatea in randurile lor nu este mai mare. Cum se face atunci ca despre Leagan se spune in permanenta ca "are cheltuieli prea mari" si ca acolo "se practica un management ineficient"? Evident, pentru ca directorul DGPDC Alba are un "dinte" impotriva Leaganului.
     Inainte de a arata ca pana si in raportul inaintat de DGPDC Alba Consiliului judetean datele au fost "rearanjate" pentru a demonstra ineficienta Leaganului albaiulian, haideti sa ne ocupam putin de activitatea acestei institutii in comparatie cu altele, similare, din tara. Leaganul pentru copii din Alba Iulia are doar 143 de paturi, in comparatie cu 515 la Bacau, 450 in Bihor, 530 la Iasi sau 794 in Bucuresti. Ca numar de personal medical superior, de asemenea, Leaganul din Alba Iulia este "mai jos": 6 angajati, comparativ cu 16 la Bacau, 18 la Iasi sau 28 la Bucuresti. In ceea ce priveste personalul mediu sanitar si personalul auxiliar, aceeasi problema: 83 la Alba Iulia, 306 la Bacau, 365 la Iasi sau 397 la Bucuresti. Cu toate acestea, Leaganul albaiulian este considerat... ineficient. De pilda, in raportul DGPDC Alba s-au facut tabele separat referitoare la sumele de care au beneficiat centrele de plasament din judetul nostru in anul 2000. Asa se face ca, potrivit tabelului ce include cheltuielile materiale si cele de personal, Leaganul pentru copii apare cu niste sume mult mai mari decat celelalte institutii. Dar, daca la acestea se adauga cheltuielile cu reparatiile si sumele alocate pentru investitii, Leaganul pentru copii este mult depasit de alte centre de plasament. Cine si-a permis, asadar, sa faca aceste "reajustari", dezinformand consilierii judeteni si inducandu-le ideea ca Leaganul albaiulian este ineficient si cu un "management neperformant"?
     Iata cifrele revelatoare: in raport, Leaganul apare cu un numar de 85 de copii, cu cheltuieli lunare de personal de 4,2 milioane de lei si cheltuieli materiale de 1,3 milioane de lei lunar. (Datele reale, insa, sunt urmatoarele: 98 de copii - medie lunara, nu 85 cati au fost intr-o singura luna, cand s-au facut multe iesiri din sistem; cheltuieli lunare de personal de 3,6 milioane de lei si cheltuieli materiale de 1,1 milioane de lei lunar). Conform acestui tabel, Centrul de plasament din Blaj, la 128 de copii, ar avea cheltuieli lunare de personal 1,6 milioane de lei si cheltuieli materiale de 1,3 milioane de lei lunar, Centrul de plasament din Stremt, la 22 de copii (!), ar avea 2,4 milioane de lei cheltuieli lunare de personal si 2,7 milioane de lei cheltuieli materiale lunare etc. (Costurile sunt calculate lunar, pe fiecare copil. Cheltuieli de personal, inseamna cost/copil/luna etc.) Astfel apare in aceasta situatie un cost mediu/copil raportat la cheltuielile de personal de 1,4 milioane de lei lunar si un cost mediu/copil raportat la cheltuielile materiale de 1,7 milioane de lei lunar, in totalul centrelor de plasament din judet. Unii ar putea exclama in acest caz: e prea mult, in special la Leaganul pentru copii. (Mai ales daca persoanele respective nu cunosc datele cu privire la mortalitatea infantila si cele cu privire la eficienta Leaganului, in comparatie cu alte institutii de acest gen din tara). Haideti, insa, sa adaugam la situatia de mai sus costurile reparatiilor si sumele alocate pentru investitii. In acest caz, vom afla ca C.P. Blaj a primit pentru reparatii 1,979 miliarde de lei, C.P. Obreja a primit 1,144 miliarde de lei, C.P. Stremt a primit 977,8 milioane de lei, in timp ce Leaganul pentru copii a beneficiat de numai 761,2 milioane de lei. Totalul fondurilor pentru investitii a fost de 1,582 miliarde de lei, din care 738,9 milioane de lei au fost alocate la Blaj. Una peste alta, daca adunam toate sumele, aflam ca pe langa cheltuielile lunare (unde Leaganul "bate recordurile"), Blajul a beneficiat de inca 2,718 miliarde de lei pentru reparatii si investitii.
     De fapt sirul discriminarilor la care este supus Leaganul pentru copii din Alba Iulia din partea directorului DGPDC poate continua! Directorul Dan Sicoe de la Leagan a avut o initiativa laudabila cu ani in urma: CEC-urile pentru copii. Dansul organiza actiuni de strangere de fonduri iar banii ii depunea pe CEC copiilor din institutie, ca atunci cand acestia vor implini 18 ani sa aiba o "suma de pornire" in viata. (Asta inseamna gandire pe termen lung, stiindu-se faptul ca cele mai multe probleme sunt intampinate cu copiii din institutii care implinesc 18 ani!) Dupa ultima actiune de acest gen, insa, banii (80 de milioane de lei) n-au mai ajuns la Leagan, fiind "blocati" de DGPDC, din motive pe care nu le cunoastem. De asemenea, se imputa un management defectuos la Leagan fiindca nu s-a continuat un program de recuperare finantat in anul precedent de Fundatia "Families Are Forever", in urma caruia s-a realizat o recuperare in proportie de 80% a copiilor inclusi in acesta. Dar, in calitatea sa de ordonator superior de credite, DGPDC Alba a blocat si relatia Leaganului cu "Families Are Forever", preferand sa angajeze din fondurile acestei fundatii 4 juristi si 3 asistenti sociali "de birou" in locul medicului pediatru, a neuropsihiatrului infantil, kinetoterapeutilor etc., care functionau in programul respectiv de recuperare. Cu alte cuvinte, invinuirea este nefondata, cu privire la managementul ineficient, si vine tocmai din partea celui ce s-a interpus intre finantator si beneficiar, schimband destinatia programului. Un alt exemplu edificator este faptul ca la intalnirea de la Baia Mare cu reprezentantii Phare, petrecuta recent, de la C.P. Blaj s-a prezentat d-na Luciana Bianu, directoarea institutiei si cea care s-a interesat de noile proiecte (Casa de tip familial integrata in comunitate si un Complex de servicii comunitare), in timp ce pentru Complexul de Servicii comunitare din Alba Iulia initiat de dr. Dan Sicoe, directorul Leaganului pentru copii inca din 1996, s-a deplasat d-ra Dana Gutia, o functionara oarecare din cadrul DGPDC Alba, pe care directorul Chirila a luat-o ca insotitoare la niste seminarii prin diverse colturi ale tarii. Este evident, cunoscand aceste date, faptul ca impotriva Leaganului si a managerului acestuia se indreapta in mod predilect antipatia si ranchiuna directorului DGPDC Alba. De ce? Pur si simplu pentru ca acesta din urma isi inchipuie ca directorul Leaganului doreste sa-i ocupe locul! Este evident acest lucru si daca analizam sumele solicitate de la buget pentru "cresterea in continuare a calitatii activitatii in centrele de plasament": 2 miliarde de lei pentru DGPDC Alba (minim 500 de milioane de lei); 2 miliarde de lei pentru CP Cugir (fara minim); 1.750 miliarde de lei pentru CP Blaj (fara minim), plus 600 de milioane de lei pentru Scoala speciala Blaj (fara minim), deci 2,350 miliarde de lei pentru sistemul de protectie din Blaj; si numai 200 de milioane de lei la Leaganul pentru copii (cu un minim de 100 de milioane de lei) s.a.m.d. Prin urmare, sistemul de "favoritisme" va continua, dupa cum dicteaza cine stie ce interese, ca si in ceea ce priveste favorizarea fundatiilor specializate in adoptii internationale, comparativ cu ONG-urile serioase, eficiente, care nu se ocupa insa cu asa ceva, si nu pun la dispozitia birocratilor din DGPDC sume imense de care ei sa dispuna dupa bunul plac.
     Iata sumele donate DGPDC Alba in anul 2000 de catre fundatiile specializate in adoptii: "Adopt 2000" - 357 milioane de lei; "Cuore" - 288 milioane de lei; "Copiii Fericiti" - 400 de milioane de lei; "Casa Solidaritatea" - 327 de milioane de lei; "Enache" - 461 de milioane de lei; "Families Are Forever" - 1,035 miliarde de lei; "Irene & Stuart" - 100 de milioane de lei; "Comjuva" - 30 de milioane de lei; "Children Suport" - 29 de milioane de lei; "Sera" - 200 de milioane de lei; "Tachiris" - 477 de milioane de lei. Asadar, un total de 3,704 miliarde lei. (Nu stim daca in sumele de mai sus este inclus si autoturismul "Cielo" primit de la o astfel de fundatie de catre directorul DGPDC Alba, Sorin Chirila). Dintre fundatiile nominalizate mai sus, "Comjuva", "Children Suport" si "Sera" nu fac adoptii. Si, daca este sa discutam despre favorizarea celor specializate in adoptii, in detrimentul celorlalte ONG-uri, iata un singur exemplu: Asociatia "Sprijiniti copiii" din Alba Iulia, care lucreaza cu 900 de copii in trei judete, care are 125 de angajati cu carnet de munca, a intampinat mari dificultati in obtinerea avizarii de catre DGPDC Alba. De ce? Pentru ca nu face adoptii si duce o politica reala de prevenire a abandonului si, implicit, a adoptiilor internationale. De pilda, d-nei Maria Ilea i s-a "imputat" faptul ca a cheltuit 5 milioane de lei cu telefonul (desi cheltuia bani pe programe verificate la sange de finantatori si nu bani din bugetul DGPDC), dar nimeni nu s-a bucurat ca ingrijeste 900 de copii si a creat 125 de locuri de munca. E suficient atat, ca sa intelegem ca politica "favoritista" a directorului DGPDC nu are la baza doar ranchiuni personale, ci si interese ascunse, impreuna cu unii dintre functionarii sai apropiati!
Ioan HANTULESCU
     N. red.: Bugetul DGPDC Alba in anul precedent a fost de 8,761 miliarde de lei (3,475 miliarde lei - reparatii; 1,582 miliarde lei - investitii; 3,704 miliarde lei - Programe finantate de fundatiile care fac adoptii), la care se adauga cheltuielile materiale si de personal cu copiii din institutii: intre 1,5 milioane lei si 5 milioane lei, lunar, pentru fiecare dintre cei peste 1000 de copii!