Un mare necaz a dat peste familia Vasile Costea din satul Bucium Poieni (Valea Stani[orii), comuna Bucium, cand juninca nu a putut sa fete in mod normal. La frumoasa juninca de peste 400 kg i-au inceput durerile fatarii in data de 10 martie a.c.. Timp de 4 zile animalul s-a zbatut zadarnic in chinuri de moarte ca nu a putut fata normal, gatul uterin al animalului nedeschizandu-se. Extrem de tardiv, bie]ii oameni au apelat la dr. Ioan Radu , medic-veterinar, ca ultima [ansa a salvarii animalului. Acesta a operat animalul pe parcursul a mai bine de trei ore, extragand vi]elul mort prin cezariana, care avea peste 60 kg. Familia s-a adresat redac]iei cu rugamintea de a mul]umi din toata inima d-lui dr. Ioan Radu pentru ca le-a salvat acest animal valoros. (V.B.)

     Intors de la o intalnire cu ministrul Agriculturii, d-l ing. Gheorghe Lazea, directorul general al DGAIA Alba, a declarat ca a fost aprobat Programul National de Dezvoltare Mecanizata a Agriculturii. In esenta se prevede cumpararea de tractoare si utilaje agricole prin alocarea de catre stat, din Fondul special de Dezvoltare a Agriculturii romanesti, a 55 la suta din pretul de achizitionare a tehnicii agricole, diferenta de 45 la suta fiind suportata de beneficiari din surse proprii sau din credite comerciale. Pentru accelerarea acordarii acestui sprijin se va trece si la restructurarea Societatii Nationale a Produselor Agricole in societate de tip integrator, in asa fel incat sa se creeze premise favorabile derularii Programului SAPARD privind investitiile in exploatatiile agricole. (O.B.)

     In cursul zilei de ieri, prefectul de Alba, av. Ioan Rus, s-a intalnit la sediul Prefecturii cu Ralf Görner, seful Departamentului pentru Relatii Internationale al S.C. GEOS din Freiburg, Germania. Societatea germana desfasoara la ora actuala o relatie de colaborare cu o serie de unitati miniere din zona Muntilor Apuseni. Investitorii germani intentioneaza sa constituie o societate mixta romano - germana, care sa aiba ca obiect de activitate recuperarea cuprului din apele uzate ce rezulta din prelucrarea minereului de la Rosia Poieni. Prin aceasta investitie se preconizeaza recuperarea a circa 1000 de tone de cupru anual. Prin tehnologia moderna pe care societatea germana o va utiliza se pot evita astfel pierderi importante de zacaminte de cupru. Prefectul de Alba, av. Ioan Rus, ne-a mai informat ca societatea germana va demara cat de curand aceasta investitie, care se ridica la circa 3 milioane de marci, plus tehnologia moderna pe care aceasta o va aduce pentru a o utiliza in zona. (G.J.)

     Doua tari mici din Balcani, Macedonia (25,7 mii kmp si 1,7 milioane de locuitori) si Albania - prin bratul miscarii extremiste - (28,7 mii kmp si 2,5 milioane de locuitori) reaprind fitilul de sub butoiul cu pulbere din aceasta parte a Europei. Un butoi care a explodat de prea multe ori in ultimii 10 ani. De aproximativ o luna de zile de la izbucnirea actiunilor teroriste ale gherilelor albaneze pe teritoriul ei, Macedonia este nemultumita de sprijinul Occidentului. Infiltrarile extremistilor albanezi din Kosovo in Macedonia continua. Bazandu-se pe o armata proprie foarte slab dotata si pe promisiunile neonorate ale NATO, Macedonia pierde teren in fata rebelilor albanezi, inarmati pana-n dinti cu armament modern dintr-un alt razboi "sponsorizat", cel din Kosovo. Oficialii de la Skopje (capitala Macedoniei) au cautat sa respecte indicatiile primite de la Washington si din partea NATO, de a nu reactiona cu violenta, dar rebelii albanezi au punctat din nou iar acum luptele au ajuns sa se mute, din zona neutra a granitei cu Kosovo, la Tetovo, la cativa zeci de kilometri de capitala Skopje. Desi confruntarile armate dintre rebelii albanezi si fortele macedonene se amplifica de la o zi la alta, diplomatia europeana sustine ca nu se poate vorbi de un nou razboi in Balcani. Ministrii de Externe din UE si reprezentantii OSCE discuta pe tema ultimelor evolutii din zona. In ciuda gravitatii situatiei din Macedonia, NATO nu intentioneaza sa intervina in acest conflict. Singurul sprijin acordat este intarirea granitei iugoslavo-macedoneana din Kosovo si sfaturi de tip: "... condamnam atacurile separatistilor albanezi si garantam integritatea teritoriala a Macedoniei..." sau "autoritatile de la Skopje trebuie sa intensifice dialogul cu fortele albaneze moderate in scopul gasirii unei solutii politice a conflictului". In acest timp, guvernul macedonean a decretat la inceputul saptamanii mobilizarea generala, chemand sub arme 10.000 de rezervisti care s-ar alatura astfel celor 15.000 de soldati si 7.500 de politisti cat are armata macedoneana FYROM la aceasta ora. Din pacate, armata din Macedonia este foarte slab dotata si nu este deloc pregatita pentru razboiul de gherila pe care rebelii albanezi il stapanesc bine. Presedintele Romaniei, Ion Iliescu si presedintele Macedoniei, Boris Trajkovski, au discutat telefonic despre situatia tensionata din nordul Macedoniei. Ion Iliescu a declarat ca "este imperioasa acum intarirea solidaritatii internationale pentru sprijinirea stabilitatii statului macedonean si, in general, implicarea concreta a organizatiilor internationale, prin mijloacele specifice de actiune in regiune."
Dana MOTREANU

     Ieri, in cadrul unei conferinte de presa organizata la sediul Agentiei de Dezvoltare Regionala CENTRU din Alba Iulia, directorul acestei institutii, ing. Simion Cretu, a prezentat concluziile intalnirii internationale care a avut ca subiect principal dezvoltarea regionala din tara noastra. Atat reprezentantii Comisiei Europene, ai Uniunii Europene (care sunt finantatorii programelor de dezvoltare regionala), respectiv presedintele Consortiului care asigura asistenta tehnica pentru implementarea acestor programe - Giovanni Mastrandera, managerul de programe din cadrul Delegatiei Comisiei Europene - Aura Raducu si ofiterul de aderare desemnat pentru Romania de UE - Richard Harding, cat si oficialii romani au evaluat capacitatea tarii noastre de a absorbi fondurile internationale. Au fost marcate atat "bilele albe" cat si "bilele negre" din acest domeniu relativ nou al dezvoltarii regionale. Referitor la implementarea programului PHARE de dezvoltare economica si coeziune sociala, expertul italian Diego Tomassini a remarcat ca "cele opt agentii de dezvoltare regionala au contractat cu succes acest program finantat din bugetul PHARE si din bugetul de stat, cu peste 450 de contracte semnate in valoare de 19,7 milioane de EURO".
     Intre problemele identificate de expertii romani si straini in derularea acestui program (independente de agentiile de resort) au fost evidentiate intr-un document oficial urmatoarele: * Introducerea graduala a contractului standard de alocatie financiara nerambursabila a provocat intarzieri in elaborarea si aprobarea procedurilor de catre Ministerul Dezvoltarii si Prognozei; * lipsurile din documentatia contractuala a alocatiei financiare nerambursabila si intarzierea platilor au dus la nesiguranta procedurii si au redus credibilitatea fata de beneficiari; * plati partiale in EURO si partiale in lei, cu probleme legate de intarzieri si continua devalorizare in paralel a leului romanesc; * acordurile cadru intre agentiile de dezvoltare regionala si Ministerul Dezvoltarii si Prognozei nu au stabilit procedurile de lucru detaliate intre aceste institutii. Precizam ca, la ora actuala, agentiile respective sunt evaluate de Consiliile de Dezvoltare Regionala in baza volumului de fonduri atrase in regiune fata de cheltuielile angajate de agentii si consilii. Pana acum, la fiecare 1 EURO investit de administratia publica locala in activitatea Agentiei de Dezvoltare Regionala, aceasta institutie a atras (in contrapondere) o alocatie financiara in regiune de 109 EURO.
Dana MOTREANU