PNTCD a intrat in moarte clinica
     Nu cred ca bucura pe nimeni, nici chiar pe actualul partid majoritar, faptul ca PNTCD - osatura fostei CDR - e pe cale de a-si da obstescul sfarsit. Nu, pentru ca partidul in cauza care a disparut din peisajul parlamentar a insemnat un capitol de istorie romaneasca, renasterea lui dupa caderea comunismului a reprezentat un fapt pozitiv pentru cultura politica din Romania. Caderea lui intr-o coma profunda, poate chiar intr-o moarte clinica este, orice s-ar spune, simptomul starii in care se afla clasa politica romaneasca, ca si societatea in care traim. Dezordinea, confuzia si anarhia in care se afla in aceasta vara fierbinte si la propriu si la figurat PNTCD trebuie cautate in neputinta existenta in interiorul partidului de a se ranforsa, reforma, de a-si adapta limbajul si mesajul la cerintele unui politicianism modern, de anvergura europeana. Cu octogenari, gerontocrati, oameni ramasi incremeniti in istorie, prin lupta inversunata impotriva comunismului, prin exhibarea suferintelor suportate prin inchisorile totalitariste, prin cultivarea unui discurs depasit de vreme si agitarea steagului de lupta impotriva coruptiei, prin proliferarea a numeroase gafe, balbaieli, nu se putea mentine multa vreme pe esichierul politic ca partid cu mari merite istorice, ca factor coagulant al tendintelor pro-reforma si pro-proprietate. Infranti in alegerile din 2000, taranistii aveau sa-l dea in stamba, in dorinta de a se moderniza, a-si schimba calapodul ideilor si demersurilor politice, a scapa de tarele care-i atarnau de gat ca niste pietre de moara. Au incercat sa dea la o parte pe asa-zisii corupti precum Radu Sirbu, Ioan Avram Muresan si au pus in fruntea partidului un om sobru, integru si mai ales pragmatic - Andrei Marga. Numai ca acesta din urma i-a asimilat primilor doi si pe Dudu Ionescu si pe Remus Opris, oameni cu orgoliile ranite care n-au stat cu mana in san si au lucrat ca niste cartite. L-au lucrat eficient tocmai pe Marga. Acestora li s-a alaturat si solitarul Don Quijote al taranistilor, Victor Ciorbea.
     S-au creat de fapt doua echipe rivale: pe de o parte Marga, Vasile Lupu, Catalin Chirita, iar pe de alta: Dudu Ionescu, Remus Opris, Ion Muresan si Victor Ciorbea. Aceasta din urma s-a dovedit mai eficienta decat cea rivala. Adversarii lui Marga nu puteau accepta ca partidul considerat cel mai anti-comunist din Romania sa fie condus de un fost lider comunist - Marga, care a condus dupa cum se stie Asociatia studentilor comunisti din centrul universitar Cluj. Acelasi Marga a fost perceput de aripa taranista asa zisa dura ca un cal troian introdus in partid de PSD, daca nu chiar de catre Securitate. Deocamdata, Marga si-a dat demisia si aripa conservatoare l-a desemnat pana la Congresul din 17 august, presedinte interimar pe fostul taranist, trecut la ANCD si apoi revenit la matca, Victor Ciorbea.
     Este aproape hilar daca nu stupid ca intr-un partid complet prabusit care dupa toate pronosticurile analistilor politici nu va mai reveni curand in prim-planul vietii noastre politice, sa se mai dea batalii crunte pentru putere. Intelept ar fi ca mai intai acest partid sa fie scos din degringolada in care se afla, sa fie resuscitat aidoma unui om aflat in coma, sa i se administreze puternice perfuzii, o terapie de insanatosire grabnica si apoi sa-si lamureasca problema liderului si a staffului de conducere. Cert este ca daca va invinge aripa conservatoare, PNTCD-ul va ramane la cheremul celor care au participat la perpetuarea oportunismului si a coruptiei. Or, partidul marilor barbati politici Maniu si Coposu are nevoie de o generatie noua de politicieni in stare sa aduca un mesaj nou, proaspat in politica romaneasca. Vremea bataliei anti-comuniste a trecut, altele sunt telurile pentru care ar trebui sa lupte noul PNTCD care se vrea complet reformat.
Gheorghe JURCA