Tichie de margaritar
     Judecatile valorizatoare asupra unui popor pornesc de la criteriul fundamental - cultura. Acesta le insumeaza pe toate celelalte, inclusiv criteriul economic pentru ca, abia cand toate trebuintele traiului zilnic le-au fost asigurate, oamenii au inceput sa se preocupe de astfel de activitati. Este ilustrativa pentru aceasta maniera de a-i privi pe ceilalti atitudinea pe care romanii o aveau fata de alte popoare - mai putin grecii - pe care le considerau barbare. Asta pentru ca celtii, scitii, dacii sau galii nu erau purtatorii unei culturi atat de rafinate ca a lor. Natiunile occidentale sunt principalele mostenitoare ale modului greco-roman de gandire. Nu mai are acum importanta - ar fi o discutie prea lunga - modul in care in decursul istoriei maniera occidentala de valorizare a ajuns sa se impuna in intreaga lume. Tot ele sunt cele care - ne place sau nu - fac acum legea pe batranul continent. Importanta pentru discursul nostru este situatia actuala a culturii romane in contextul aspiratiei tuturor de integrare in Uniunea Europeana.
     Si care este imaginea pe care le-o oferim? Campanii oficiale de promovare peste hotare a celor mai de seama reprezentanti ai spiritului romanesc - cum este cea dedicata lui Brancusi, ca sa ne referim doar la cea mai recenta! Un lucru bun in sine, daca n-ar fi dublat de alte campanii, mai mult sau mai putin oficiale, dar care se petrec in interiorul tarii. Dorind ca gloria marelui sculptor sa se rasfranga cat de putin si asupra judetului pe care-l pastoreste, prefectul de Hunedoara a decis turnarea unei copii a Coloanei Infinite. Demersurile odata incepute, hop se isca si scandalul. Omologul sau de la judetul Gorj si primarul municipiului Targu Jiu au protestat prompt argumentand ca Brancusi a lasat ansamblul de la Targu Jiu in proprietatea acestei municipalitati, iar orice incercare de copiere ar trebui in primul rand sa aiba acceptul proprietarului - care n-a fost solicitat in acest sens - iar in al doilea rand doar ideea copierii este o impietate. Si tot opera lui Brancusi a fost obiectul unui alt scandal, ale carui ramificatii au ajuns pana in Peru. Nu demult a fost puternic mediatizata descoperirea unui numar de 17 opere necunoscute pana acum ale marelui sculptor. Dupa ce expertii au demonstrat ca "operele" sunt de fapt niste falsuri, asupra subiectului s-a asternut tacerea, sparta mai apoi de o stire conform careia politia peruana a arestat un traficant de opere de arta care prezentase spre vanzare unui colectionar cateva dintre cele 17 sculpturi. Si din nou tacere. Ministerul culturii si cultelor nu a luat nici o pozitie ferma in aceasta problema astfel incat ambiguitatea persista.
     Acesta nu este insa singurul exemplu ilustrativ pentru atentia pe care MCC o acorda chiar acestor campanii oficiale de promovare a celor mai mari valori ale culturii romane. In curand trebuie sa inceapa la Bucuresti o noua editie a Festivalului International "George Enescu". Dincolo de fondurile alocate - 147 miliarde de lei - exista multe semne de intrebare asupra bunei organizari si desfasurari a manifestarii.
     Ce-am mai putea spune in acest context despre alte aspecte ale manierei in care MCC pastoreste cultura romaneasca? Despre starea grava in care se afla monumentele istorice si de arhitectura am mai scris. La fel si despre politica MCC in domeniul promovarii artei populare si al propagarii culturii in randul membrilor clasei de mijloc. Aceste probleme au fost pasate in sarcina comunitatilor locale, MCC adoptand pozitia lui Pilat din Pont. Dar daca numitele comunitati nu au forta economica necesara, ce se va intampla?
Anca DINICA