"Martorul cheie" si... hartia de turnesol
     Formidabil, cate lucruri poti invata din filmele americanesti. Nici nu se compara ele cu asta care ruleaza de 11 ani la cinematograful nostru national: "Miner si nelinistit". Sigur ca nu-i momentul acum sa glumim despre bietii mineri, dupa tragedia de la Vulcan, dar daca si din aia s-a putut extrage ceva capital politic si lustruire de imagine, de ce sa nu radem si noi, indurerati, ca de moartea-mortii? Doar suntem singurul popor din lume care are un cimitir vesel, o economie de p(a)iata efectiv hazlie si vise fericite de integrare, datorate inhalarii din punga cu "aurolac" a minciunilor "de bine", pe care ni le soptesc permanent politicienii romani de azi, de ieri... de totdeauna.
     Ziceam, asadar, ca se pot invata multe lucruri din filme (ca si din toate intamplarile zilnice, domestice). De pilda, recent, pe micul ecran a fost difuzata o productie despre "Cosa Nostra", intitulata "Martorul cheie". Si ce credeti ca se-ntampla in sanul familiei mafiote? (Filmul se bazeaza pe intamplari si fapte reale, petrecute in America anilor '60-'70!) Satui de lacmia marelui sef, niste tineri ambitiosi au decis sa-l inlature. Asa ceva nu se mai intamplase de 30 de ani in "Cosa Nostra", ale carei legi erau de-a dreptul draconice: nu afaceri cu droguri, nu agresiune la adresa unui "frate", nu amoruri cu sotia unui "frate", orice ordin executat fara comentarii. Pentru abaterea de la lege, pedeapsa era una singura: moartea! Caci pentru membrii ei, dupa depunerea juramantului pecetluit cu foc si sange, "Cosa Nostra" trebuia sa fie mai presus de Dumnezeu, de legile tarii, de familie, mai presus de orice, chiar si de propria viata.
     Ei bine, tinerii ordona asasinarea sefului iar unul dintre ei (un John Gotti, care a existat in realitate) devine seful "familiei". Acesta intervine cu niste schimbari in interiorul organizatiei, ceea ce declanseaza un sir de asasinate. Explicatia pentru ceea ce se intampla i-o da un batran mafiot celuilalt tanar conspirator, ridicat de noul sef la rangul de "consigliere" (omul de pe locul III in "Cosa Nostra"): "Ati facut rau, caci ati creat un precedent! Ati aratat ca legea poate fi incalcata, ca legea nu inseamna nimic, iar fara lege nu exista <>..."
     Iar acum haideti sa ne intoarcem la serialul- fluviu "Miner si nelinistit", care ruleaza la noi, avandu-l in rolul principal pe Miron Cozma (speram ca macar aceasta productie autohtona nu este regizata de Sergiu Nicolaescu!). Cel mai lider dintre minerii tarii, care a muncit din greu la sapat pe sub diferite guverne, care si-a pus viata in pericol, (alaturi de sapte bodyguarzi), atacat in discoteca de un ziarist fioros si a puscat (de la distanta regulamentara) la Bumbesti, Luciferul (pardon, Luceafarul) subsolului tarii, condamnat la ani grei de temnita, e azi pe punctul de a iesi de la "mititica". Presedintele PRM a solicitat eliberarea lui, sustinand ca astfel "s-ar pune capat unei farse judiciare sinistre a regimului Constantinescu". Adica, "tentativa de schimbare a ordinii constitutionale" (prin forta si violenta) a fost doar asa, o nazbatie de pustan infierbantat sambata seara, la discoteca! Presedintele Iliescu nu se prea grabeste, insa, sa-i puna lui Vadim la dispozitie un "soldat" loial, care se poate dovedi oricand, pentru orice regim, primejdios. (Mai ales acum, cand tara are nevoie de atata liniste, rabdare, consens, eforturi concentrate!) Pai ca in "Martorul cheie", ca in "Cosa Nostra", daca legea poate fi incalcata, daca legea nu inseamna nimic, atunci... fara de Lege nu va mai exista Statul, iar Romania insasi va deveni dintr-o juna sanatoasa, o biata oligofrena de care isi vor bate joc toti vecinii. O familie mafiota pedepseste prin moarte afacerile cu droguri si adulterul, iar o tara nu poate pedepsi tentativa unui lider sindical de a declansa un razboi civil?
     Cum spuneam, d-l Iliescu deocamdata se eschiveaza. Cu atat mai mult cu cat, probabil, daca se grabeste cu gratierea lui Cozma poate fi banuit ca a regizat (alaturi de C.V. Tudor) actiunea paramilitara din ianuarie 1999. Fiindca "razboiul" declansat de Cozma i-a fost folositor, deteriorand substantial imaginea regimului Constantinescu (regim care, totusi, n-a avut nimic sinistru, decat lacomia unor colegi de echipa de-ai lui Emil, care l-au jucat pe bietul universitar pe degete). Asa ca presedintele Iliescu se piteste acum dupa Consiliul Superior al Magistraturii si pune "hartia de turnesol" in solutia tulbure de democratie romaneasca, asteptand reactia. Daca presa, partidele si alti "indicatori" arata ca tara doreste eliberarea minerului de frunte, atunci se va preface ca cedeaza... impotriva vointei lui. Daca tara nu vrea eliberarea lui Cozma, presedintele va gasi un motiv sa nu-l gratieze si va bloca la racoare un om periculos. Oricum, Ion Iliescu va cadea in picioare. Ne mira doar scrupulele sale, caci este in acest moment atat de puternic in stat, incat ar putea sa nu-i pese de reactii.
     Ar mai fi de adaugat doar un lucru: daca scrupulele sunt determinate de oarecare vinovatie? In fond, din 1990 pana in 1996 tot dansul a fost seful statului, iar in perioada respectiva se puteau rezolva multe dintre problemele grave care i-au scos in strada pe bietii mineri. Iar Cozma a fost doar cel ce i-a organizat, caci suferinta, lipsurile si mizeria in care se zbateau (si se zbat inca) erau reale!
Ioan HANTULESCU