În absenţa VIP-urilor de rangul întâi
1 Decembrie la Alba Iulia - o sărbătoare cu adevărat a poporului
În ciuda alarmantelor previziuni ale meteorologilor, 1 Decembrie 2001 a fost o zi frumoasă şi luminoasă cum rar natura ne dăruieşte la început de decembrie. Poate a simţit şi ea că 1 Decembrie la Alba Iulia merită, trebuie să fie o zi de adevărată sărbătoare populară, o zi în care oamenii să iasă pe străzi, să se adune pe Câmpul lui Horea, aşa cum au făcut-o înaintaşii lor acum 83 de ani şi, de ce nu, aşa cum autorităţile publice locale şi judeţene doresc să fie aici celebrarea Marii Uniri. Fără prea multe restricţii de circulaţie din motive de securitate şi protocol, o sărbătoare în care reprezentanţii preşedinţiei, guvernului şi Parlamentului să fie în mijlocul oamenilor. Aşa s-a dorit şi s-a reuşit. Desigur n-au lipsit momentele solemne. Merită amintită depunerea de coroane de flori la statuia întâiului unificator al celor trei ţări române, Mihai Viteazul, şi la cele 20 de busturi ale memorandiştilor şi membrilor Consiliului Naţional Român sau reprezentanţi de frunte ai Şcolii Ardelene, toţi lucrători întru Unirea cea Mare, amplasate în jurul Sălii Uniri, când în chiar timpul ceremonialului militar a nins uşor printre raze de soare. Or, o veche vorbă strămoşească spune că soarele amestecat cu ploaie sau ninsoare e semn de sărbătoare. Au depus coroane de flori Victor Opaschi - consilier prezidenţial, din partea Preşedinţiei României, Nicolae Văcăroiu - preşedintele Senatului, din partea Parlamentului României, Ecaterina Andronescu, Răzvan Theodorescu, Ilie Sârbu, Vasile Dâncu, Octav Cozmâncă, Ioan Rus din partea guvernului, Ioan Rus şi Ioan Maier din partea Prefecturii judeţului Alba, Augustin Presecan, Doru Victor Cetean şi Nicolae Gavrilă din partea Consiliului judeţean Alba, Mircea Hava şi Călin Potor din partea Primăriei municipiului Alba Iulia, reprezentanţi ai Secretariatului de stat pentru problemele revoluţionarilor, ai partidelor politice (mai puţin UDMR), ai Ministerului Apărării Naţionale şi Serviciului Român de Informaţii. O gardă de onoare formată din detaşamente ale unităţilor din Garnizoana Alba Iulia a prezentat onorul. La Sala Unirii primarul municipiului Alba Iulia - Mircea Hava a primit ştafetele venite din cetăţile de scaun ale României - Iaşi şi Târgovişte, aşa cum conducătorii Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918 au primit mesajele de adeziune la actul făuririi României Mari (credenţionalele) aduse atunci de peste 1280 de delegaţi din întreaga Transilvanie, dar şi din ţinuturile de peste Carpaţi. Manifestările nu puteau ocoli un alt simbol al unităţii noastre naţionale, Catedrala Reîntregirii Neamului, lăcaşul sfânt în care la 1922 regele Ferdinand şi regina Maria au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari. Înalt Prea Sfinţia Sa Andrei - arhiepiscop ortodox de Alba Iulia a oficiat un TE DEUM şi tot aici au fost prezentate mesajele preşedinţiei, guvernului şi Parlamentului, ale autorităţilor publice locale şi judeţene.
Ultimul moment oficial a fost dezvelirea de către preşedintele Senatului - Nicolae Văcăroiu şi primarul Mircea Hava a bustului Craiului Munţilor - Avram Iancu, construcţie realizată în colaborare cu Societatea cultural-patriotică "Avram Iancu". Aşa cum au subliniat în alocuţiunile lor toţi vorbitorii, ridicarea acestui bust la Alba Iulia era un eveniment aşteptat de mai mulţi ani, "revenirea" lui Avram Iancu în cetatea în care a suferit, de care şi-a legat numele şi activitatea revoluţionară un act de reparaţie morală, de recunoştinţă. În tot acest timp, mulţimii adunate în Parcul Unirii i-au fost împărţite 6000 de steguleţe tricolore, 5000 de insigne aniversative şi... 800 de litri de vin distribuiţi gratuit în 4000 de căni aniversative. Pentru cei mai pofticioşi a fost pregătit haiduceşte un bou întreg, care a fost vândut cu un preţ modic de 25.000 lei per porţie.
Dacă dimineaţa a fost rezervată momentelor festive, după-amiaza şi seara, până noaptea târziu, a fost dedicată spectacolelor de tot felul - de folclor, de muzică pentru tineret şi, pe nepusă masă, Cenaclul Flacăra condus de poetul şi senatorul Adrian Păunescu. Trebuie subliniat faptul că, în spectacolul de folclor, alături de interpreţi de seamă ai cântecului popular din judeţul nostru au urcat pe scena amplasată în Parcul Unirii interpreţi din Moldova şi Ţara Românescă, dar şi din Ţinutul Herţei (Ucraina), Serbia şi din Republica Moldova, subliniind prin însăşi prezenţa lor ideea apartenenţei la naţiunea română. Focurile de artificii la care au luat parte peste 40000 de oameni, concurate din greu de miile de petarde ce-au explodat mai tot timpul, au încununat o sărbătoare devenită acum cu adevărat populară, o sărbătoare care la ediţia din acest an nu a fost confiscată politic. Cu toate acestea merită să amintim acum că, deşi am înţeles de ce preşedintele Ion Iliescu a rămas să sărbătorească Ziua Naţională a României în capitala ţări - Bucureşti, împărţindu-şi sarcinile de reprezentare cu al doilea om în stat - Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului României, absenţa tuturor preşedinţilor partidelor politice de la sărbătoarea de la Alba Iulia ne-a lăsat un gust amar. Cu atât mai mult cu cât, în anii precedenţi, a fost un aflux de personalităţi politice. Poate şi pentru că lupta politică, dublată de apropiatele atunci alegeri i-au făcut să vadă în sărbătorirea Zilei Naţionale a României la Alba Iulia un prilej de propagandă. Acum, când alegerile sunt încă departe, şefii cei mari au fost absenţi.
Anca DINICĂ
1 Decembrie la Alba Iulia - o sărbătoare cu adevărat a poporului
În ciuda alarmantelor previziuni ale meteorologilor, 1 Decembrie 2001 a fost o zi frumoasă şi luminoasă cum rar natura ne dăruieşte la început de decembrie. Poate a simţit şi ea că 1 Decembrie la Alba Iulia merită, trebuie să fie o zi de adevărată sărbătoare populară, o zi în care oamenii să iasă pe străzi, să se adune pe Câmpul lui Horea, aşa cum au făcut-o înaintaşii lor acum 83 de ani şi, de ce nu, aşa cum autorităţile publice locale şi judeţene doresc să fie aici celebrarea Marii Uniri. Fără prea multe restricţii de circulaţie din motive de securitate şi protocol, o sărbătoare în care reprezentanţii preşedinţiei, guvernului şi Parlamentului să fie în mijlocul oamenilor. Aşa s-a dorit şi s-a reuşit. Desigur n-au lipsit momentele solemne. Merită amintită depunerea de coroane de flori la statuia întâiului unificator al celor trei ţări române, Mihai Viteazul, şi la cele 20 de busturi ale memorandiştilor şi membrilor Consiliului Naţional Român sau reprezentanţi de frunte ai Şcolii Ardelene, toţi lucrători întru Unirea cea Mare, amplasate în jurul Sălii Uniri, când în chiar timpul ceremonialului militar a nins uşor printre raze de soare. Or, o veche vorbă strămoşească spune că soarele amestecat cu ploaie sau ninsoare e semn de sărbătoare. Au depus coroane de flori Victor Opaschi - consilier prezidenţial, din partea Preşedinţiei României, Nicolae Văcăroiu - preşedintele Senatului, din partea Parlamentului României, Ecaterina Andronescu, Răzvan Theodorescu, Ilie Sârbu, Vasile Dâncu, Octav Cozmâncă, Ioan Rus din partea guvernului, Ioan Rus şi Ioan Maier din partea Prefecturii judeţului Alba, Augustin Presecan, Doru Victor Cetean şi Nicolae Gavrilă din partea Consiliului judeţean Alba, Mircea Hava şi Călin Potor din partea Primăriei municipiului Alba Iulia, reprezentanţi ai Secretariatului de stat pentru problemele revoluţionarilor, ai partidelor politice (mai puţin UDMR), ai Ministerului Apărării Naţionale şi Serviciului Român de Informaţii. O gardă de onoare formată din detaşamente ale unităţilor din Garnizoana Alba Iulia a prezentat onorul. La Sala Unirii primarul municipiului Alba Iulia - Mircea Hava a primit ştafetele venite din cetăţile de scaun ale României - Iaşi şi Târgovişte, aşa cum conducătorii Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918 au primit mesajele de adeziune la actul făuririi României Mari (credenţionalele) aduse atunci de peste 1280 de delegaţi din întreaga Transilvanie, dar şi din ţinuturile de peste Carpaţi. Manifestările nu puteau ocoli un alt simbol al unităţii noastre naţionale, Catedrala Reîntregirii Neamului, lăcaşul sfânt în care la 1922 regele Ferdinand şi regina Maria au fost încoronaţi ca suverani ai României Mari. Înalt Prea Sfinţia Sa Andrei - arhiepiscop ortodox de Alba Iulia a oficiat un TE DEUM şi tot aici au fost prezentate mesajele preşedinţiei, guvernului şi Parlamentului, ale autorităţilor publice locale şi judeţene.
Ultimul moment oficial a fost dezvelirea de către preşedintele Senatului - Nicolae Văcăroiu şi primarul Mircea Hava a bustului Craiului Munţilor - Avram Iancu, construcţie realizată în colaborare cu Societatea cultural-patriotică "Avram Iancu". Aşa cum au subliniat în alocuţiunile lor toţi vorbitorii, ridicarea acestui bust la Alba Iulia era un eveniment aşteptat de mai mulţi ani, "revenirea" lui Avram Iancu în cetatea în care a suferit, de care şi-a legat numele şi activitatea revoluţionară un act de reparaţie morală, de recunoştinţă. În tot acest timp, mulţimii adunate în Parcul Unirii i-au fost împărţite 6000 de steguleţe tricolore, 5000 de insigne aniversative şi... 800 de litri de vin distribuiţi gratuit în 4000 de căni aniversative. Pentru cei mai pofticioşi a fost pregătit haiduceşte un bou întreg, care a fost vândut cu un preţ modic de 25.000 lei per porţie.
Dacă dimineaţa a fost rezervată momentelor festive, după-amiaza şi seara, până noaptea târziu, a fost dedicată spectacolelor de tot felul - de folclor, de muzică pentru tineret şi, pe nepusă masă, Cenaclul Flacăra condus de poetul şi senatorul Adrian Păunescu. Trebuie subliniat faptul că, în spectacolul de folclor, alături de interpreţi de seamă ai cântecului popular din judeţul nostru au urcat pe scena amplasată în Parcul Unirii interpreţi din Moldova şi Ţara Românescă, dar şi din Ţinutul Herţei (Ucraina), Serbia şi din Republica Moldova, subliniind prin însăşi prezenţa lor ideea apartenenţei la naţiunea română. Focurile de artificii la care au luat parte peste 40000 de oameni, concurate din greu de miile de petarde ce-au explodat mai tot timpul, au încununat o sărbătoare devenită acum cu adevărat populară, o sărbătoare care la ediţia din acest an nu a fost confiscată politic. Cu toate acestea merită să amintim acum că, deşi am înţeles de ce preşedintele Ion Iliescu a rămas să sărbătorească Ziua Naţională a României în capitala ţări - Bucureşti, împărţindu-şi sarcinile de reprezentare cu al doilea om în stat - Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului României, absenţa tuturor preşedinţilor partidelor politice de la sărbătoarea de la Alba Iulia ne-a lăsat un gust amar. Cu atât mai mult cu cât, în anii precedenţi, a fost un aflux de personalităţi politice. Poate şi pentru că lupta politică, dublată de apropiatele atunci alegeri i-au făcut să vadă în sărbătorirea Zilei Naţionale a României la Alba Iulia un prilej de propagandă. Acum, când alegerile sunt încă departe, şefii cei mari au fost absenţi.
Anca DINICĂ