Legea Statutului Maghiarilor a devenit benignă
     Bilanţul guvernului PSD condus de Adrian Năstase se dovedeşte foarte bun, acum la trecerea unui an de la instalare. S-a reuşit privatizarea SIDEX - privită aproape ca o misiune imposibilă, s-au obţinut şase luni sigure de linişte din partea Opoziţiei parlamentare care, odată respinsă moţiunea de cenzură "Foamea şi frigul", nu mai are dreptul timp de o jumătate de an să introducă alta, s-a obţinut eliminarea vizelor pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în spaţiul Schengen şi, acum cu câteva zile, înaintea intrării în anul 2002, a fost semnat Memorandumul care elimină efectele Legii Statutului Maghiarilor pe teritoriul României. În fapt controversata lege îşi pierde aproape complet conţinutul. Nu au mai rămas în vigoare decât prevederile privind acordarea unor drepturi culturale în conformitate cu normele acceptate de Comunitatea Europeană. De fapt, tocmai încălcarea de către legea maghiară a acestor norme a fost unul dintre factorii care au condus la semnarea Memorandumului. Ungaria a prezentat această lege ca o modalitate de a proteja minoritatea maghiară din ţările Europei de Est, încercând să inducă prin aceasta chiar sentimentul că ea ar fi asuprită şi în pericol de destrămare aici. Comunitatea Europeană nu s-a lăsat însă păcălită, cu atât mai mult cu cât Ungaria, dar şi Slovacia şi România sunt candidate la aderarea la Uniunea Europeană, iar acceptarea Legii Statutului Maghiarilor ar fi creat tensiuni între aceste state, lucru de neacceptat. Aşa că, pe lângă recomandările formulate de Comisia de la Veneţia, Bruxelles-ul a făcut presiuni asupra tuturor părţilor implicate, cu precădere asupra Budapestei şi Bucureştiului, de a negocia aplicarea prevederilor legii. Cu valabilitate în plan bilateral, indiferent de cine câştigă alegerile din luna aprilie 2002 din Ungaria, prevederile Memorandumului vor putea fi aplicate şi în cazul celorlaltor ţări afectate dacă Parlamentul de la Budapesta va vota modificarea Legii Statutului Maghiarilor în termen de şase luni, aşa cum se stipulează în textul documentului.
     Privită încă de la adoptarea ei ca o adevărată sperietoare, ce introducea mari discriminări între cetăţenii români şi încălca suveranitatea României, acum, după semnarea Memorandumului, Legea Statutului Maghiarilor a devenit o simplă lege de protejare a unor drepturi culturale, aşa cum există şi se aplică de către alte state europene şi chiar de către România. Aceasta pentru că drepturile economice şi sociale acordate de lege vor fi aplicate în cazul tuturor cetăţenilor români, fie ei de etnie română sau maghiară, legitimaţiile de maghiar nu vor putea fi eliberate decât pe teritoriul Ungariei şi nu de către organizaţii, asociaţii sau formaţiuni politice maghiare, sau de bisericile istorice maghiare de pe teritoriul României, ele nu vor putea fi stocate pe teritoriul României. În plus, în privinţa drepturilor culturale care au rămas în vigoare doar pentru etnicii maghiari în vederea conservării identităţii sociale, se prevede ca de ele să nu beneficieze membrii nemaghiari ai familiilor mixte, eliminându-se astfel discriminarea care apărea între cetăţenii români de etnie română. De asemenea, statul ungar nu va putea acorda sprijin material organizaţiilor politice ale maghiarilor din România fără consultarea şi acordul guvernului român.
     Semnarea Memorandumului este cea de-a doua victorie a diplomaţiei româneşti în faţa celei maghiare în anii care au trecut de la Revoluţia din 1989, adăugându-se semnării Tratatului de bază dintre cele două ţări fără prevederile Recomandării 1201 a Consiliului Europei. În plan intern ea demonstrează că, fără prea multă gălăgie politicianistă, dar cu fermitate problemele se pot rezolva. Mai mult, ea elimină unul dintre subiectele preferate asupra cărora şi-a concentrat până acum tirul opoziţia fie ea parlamentară sau extraparlamentară.
Anca DINICĂ