•SC Roşia Montană Gold Corporation şi-a inaugurat ieri noul sediu central în municipiul Alba Iulia
     În cursul zilei de ieri a avut loc, la Alba Iulia, inaugurarea sediului naţional al Companiei Roşia Montană Gold Corporation. Aşadar s-a împlinit un mai vechi vis al locuitorilor acestui judeţ, să aibă o companie a aurului cu sediul la Alba Iulia. Prin taxele şi impozitele încasate de acum înainte, municipiul Alba Iulia şi judeţul Alba vor avea numai de câştigat. Sediul administrativ al companiei va rămâne în continuare la Roşia Montană, locul unde va fi implementată cea mai mare investiţie minieră din Europa. La deschiderea de ieri au fost prezenţi prefectul judeţului Alba, av. Ioan Rus, subprefectul Ioan Maier, preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Eugen Popa, vicepreşedintele Ioan Florea, senatorul Cornel Filipescu, deputaţii Dan Simedru şi Constantin Selagea, directorul Minvest Deva, Daniel Andronache, partenerul român al proiectului, ÎPS Andrei - Arhiepiscop de Alba Iulia, precum şi primarul Virgil Nariţa, numeroşi oameni de afaceri şi ziarişti. Compania a fost reprezentată la cel mai înalt nivel de preşedintele Consiliului de Administraţie al Gabriel Resources, Frank Timiş, preşedintele Consiliului Director, Robin J. Hickson, directorul general Andrew Kaczmarek, directorul general adjunct, Gabriel Dumitraşcu, d-nii Bruce Marsh şi Michael Steyn. După sfinţirea noului sediu amplasat în Alba Iulia, la etajul I al Băncii Agricole, de către un sobor de preoţi conduşi de ÎPS Andrei, au luat cuvântul cei mai de seamă participanţi. Prefectul judeţului Alba, av. Ioan Rus, a declarat că orice investiţie este binevenită. "Avem nevoie de investiţii şi investitori străini cum este cazul Roşiei Montane, pentru că de ce să n-o spunem, imaginea României în lume se poate îmbunătăţi. Nu pot decât să vă doresc în continuare succes, să respectaţi legislaţia românească şi internaţională şi credem că atunci când veţi avea nevoie de ajutorul nostru vă vom sprijini ca şi pe alţi agenţi economici, pentru că aceasta este politica guvernului. Ne bucurăm, de asemenea, că sediul naţional al Companiei este la Alba Iulia, deşi poate colegii noştri de la Deva sunt cam supăraţi. Aici se vor derula activităţile financiare şi acest lucru înseamnă că toate veniturile se vor colecta la nivel judeţean".
     Mesaje de salut şi de susţinere au mai rostit directorul general al Minvest Deva, Daniel Andronache, preşedintele CJ Alba, Eugen Popa şi senatorul Cornel Filipescu. Andronache a spus că este nevoie de investiţie ca de aer, adăugând că toate minele din unitatea pe care o conduce, primesc anual 1 milion de dolari pentru investiţii, în condiţiile în care doar o utilitară second-hand de mare tonaj costă cam tot atât. În continuare vă prezentăm o relatare a conferinţei de presă ce a avut loc după inaugurarea sediului.
     Frank Timiş: Bine aţi venit la conferinţa de presă. Vă pot spune că proiectul merge înainte cu toate că s-au făcut unele speculaţii.
     Reporter: Ce ne puteţi spune despre reînceperea plăţilor la Roşia Montană pentru cei care se strămută?
     F.T.: Cât de repede vom termina planul de relocare şi macheta noii localităţi conform agrementului cu Banca Mondială, vom reîncepe plăţile. Oamenii trebuie să aleagă foarte clar dacă vor case sau bani. Mulţi oameni au preferat să ia banii pentru că nu au văzut macheta noii localităţi. S-au ales trei zone pentru construcţia noii localităţi, bineînţeles Roşia Montană care va rămâne şi este tradiţională, zona Abrudului şi Alba Iulia, după cum arată planurile de dezvoltare. Plăţile vor începe cel mai probabil la sfârşitul acestui an. Ştiu că lumea este nerăbdătoare. Oamenii trebuie să înţeleagă însă că este vorba de un proiect mare şi nu de o fabrică de pantofi. Dorinţa noastră este să rezolvăm acest proiect chiar peste standardele internaţionale.
     R. Cum comentaţi afirmaţiile ministrului Mediului, Petre Lificiu, care (...) se referă la probleme de mediu?
     F.T.: Eu cred că d-l Lificiu nu a ajuns în zonă să cunoască problemele ecologice actuale şi să vadă că prin implementarea acestui proiect se vor rezolva peste 80% din aceste lucruri. Compania a prevăzut un buget de 6 milioane de dolari pentru ecologizarea celor peste 2.000 de hectare care sunt afectate de poluare de 2.000 de ani. Pentru că se ştie că de 2-3 ani, statul român nu a mai avut bani pentru ecologizare, deşi avea această responsabilitate. Eu cred că d-l ministru este mai mult dezinformat dacă a făcut declaraţii de acest fel. Cred că după vizita dânsului, ce va avea loc aici (probabil săptămâna viitoare) îşi va schimba opinia şi părerea faţă de proiect. Am văzut că foarte mult, atât în interior, în exterior cât şi în presă s-a speculat pe problema cianurilor. Daţi-mi voie să vă spun un lucru: în toată producţia internaţională de cianuri, industria minieră foloseşte doar 12%. Restul cianurii se foloseşte şi în România în mai toate fabricile. Şi în Ungaria, şi în Germania, care sunt cei mai mari producători de cianuri... În toate industriile se foloseşte cianura. Noi am luat o decizie în Consiliul de Administraţie din Canada, ca la Roşia Montană să fie folosit un distrugător de cianuri care nu este o tehnologie nouă de un an, ci una modernă de 10 ani, ce este implementată de companiile care doresc protejarea mediului. La ieşirea din uzină nu va fi cianură ce va merge în iazul de decantare. Vreau să se înţeleagă clar acest lucru. În Australia, în ţări dezvoltate, Canada, America, Chile, Argentina se foloseşte cianura. Şi în România, industria minieră foloseşte cianura. Unele persoane rău voitoare speculează acest lucru; asta-i realitatea. Este clar că din punct de vedere ecologic, problemele se vor rezolva, construindu-se patru uzine de tratare a apei, astfel încât apele acide să nu mai ajungă în Arieş. Însă acest lucru nu se spune, ONG-urile refuză să vadă realitatea şi îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce afirm.
     Din punct de vedere istoric nu s-a spus câte zeci de miliarde s-au cheltuit pentru descărcare şi conservare. Nu s-a spus câţi bani se cheltuiesc pentru ecologizare. Cei care doresc să primească detalii legate de proiect pot vizita Centrul nostru de informare, primul de acest gen din România.
     R. Are de gând Compania să ceară potrivit legislaţiei române şi internaţionale exproprierea?
     F.T.: Până la ora actuală, Compania nu a cerut nici o expropriere la Roşia Montană. Conform legislaţiei române şi străine avem acest drept dar noi nu vom ajunge în această situaţie pentru că, comunitatea din Roşia Montană, căreia îi mulţumesc pe această cale, susţine acest proiect, deoarece ştie că generaţii întregi vor beneficia de investiţie. Nu vom ajunge să implementăm Legea exproprierii pentru că lumea este de acord cu proiectul. 1400 de familii din Roşia Montană şi Abrud, din zona de impact a proiectului, au declarat în scris că sunt de acord cu proiectul şi doresc strămutarea. În al doilea rând, 135 de familii din zona Centrului Vechi au cerut strămutarea. S-a vehiculat că se vor distruge vestigii istorice. Dimpotrivă, dacă nu se vor cheltui bani, acestea se vor distruge. Mai avem încă 800 de cereri de la persoane care vor să vândă, însă nu toţi au titluri de proprietate.
     R.: Cum comentaţi declaraţiile primarului Clujului, care se opune proiectului?
     F.T.: În primul rând, zăcământul este la Roşia Montană nu la Cluj. În al doilea rând, nu văd cu ce alternativă ar putea veni d-l Funar pentru mii de oameni, că nu cred că le dă d-l Funar să mănânce celor de la Roşia Montană. Dacă alţii au interesul să oprească investiţia, eu vreau ca investiţiile să se deruleze în continuare ca şi autorităţile şi guvernul actual, care au acelaşi interes. Asta este problema partidelor politice, nu a mea.
     R.: Pe când primul gram de aur extras la Roşia Montană?
     F.T.: Până să se scoată primul gram de aur, trebuie să se cheltuiască peste 400 milioane de dolari în Munţii Apuseni. Noi sperăm ca la sfârşitul anului 2005, începutul anului 2006, să începem activitatea propriu-zisă. Amintiţi-vă că atunci când a început proiectul de la Roşia Poieni, perioada de construcţie a zonei a durat 7 ani. Nouă ne-a luat 3 ani de zile numai să vedem dacă zăcământul este economic. De abia din acest an am început toate demersurile pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiilor. Acum se va începe cu construcţia de drumuri, case şi a noii uzine. Se vor crea câteva mii de locuri de muncă directe şi indirecte, de care tot Munţii Apuseni vor beneficia. Noi am impus firmelor de construcţii care îşi aduc specialişti să folosească forţa de muncă locală.
     R.: Cam câţi bani credeţi că va câştiga statul român prin demararea investiţiei?
     F.T.: Dacă ne uităm pe modelul economic, statul român este cel mai bun partener, pentru că plăteşti taxele, redevenţele, iar prin Minvest, statul are 20%. La o producţie anuală de circa 180 milioane de dolari, este clar că aceşti bani rămân în economia românească. Acesta este câştigul statului român. Dacă le-am aduna pe toate, conform indicatorilor internaţionali, ajungem undeva la o jumătate de miliard de dolari anual. Şi astea sunt cifre clare, corecte, care sunt pe hârtie. Perioada de viaţă a proiectului este de 17 ani, însă geologii au descoperit noi zăcăminte la Bucium şi aşa se poate ajunge la o perioadă de 25 de ani; asta în afară de perioada de construcţie de 3 ani.
     R.: O întrebare mai grea... Ce "tehnologii" veţi folosi ca să ajutaţi echipa de fotbal Unirea Alba Iulia să promoveze în Divizia A?
     F.T.: Pe perioada dezvoltării nu avem buget pentru a face sponsorizări echipelor de fotbal. Dar prin programul actual de dezvoltare socio-economică ajutăm şcolile, familiile sărace, bisericile. Din punct de vedere a fotbalului, nu o vedem ca o necesitate de zi cu zi. Dar după ce vom intra în producţie, vom discuta altfel şi vom fi mândri să avem o echipă în Divizia A.
     R.: Cunoaşteţi companii româneşti sau străine care au interese în stoparea acestui proiect?
     F.T.: Competiţia pe piaţa internaţională este mare. Proiectul Roşia Montană şi Bucium reprezintă cea mai mare investiţie globală care se dezvoltă la ora actuală. Sunt sigur interese care doresc să ne încetinească finanţând probabil campanii împotriva noastră. Este foarte clar însă că nu se poate opri, ci doar încetini. Noi avem încredere în comunităţile din Roşia Montană şi Abrud, în autorităţile judeţului şi în guvern. Am discutat la nivel înalt şi cu actualul guvern şi toată lumea este de acord cu investiţia. Nimic nu se mai poate întoarce înapoi pentru că avem toate aprobările necesare să mergem înainte. Minvest a avut foarte mulţi vizitatori dar numai noi am rămas. Pentru că eu nu am uitat cine a fost România înainte de cel de-al doilea război mondial, adică a treia putere financiară din Europa, cel mai mare producător de petrol, gaze, grâu. Interese de tot felul ca să ne oprească sunt, ştiu cu certitudine şi numele celor care doresc acest lucru.
     R.: Sunt şi alte metale "ţintă" pentru viitoarea exploatare?
     F.T.: Am auzit şi eu speculaţii despre metale de pe Lună sau care vin din Lună în jos... Sunt simple speculaţii! Cel mai modern laborator de analiză din Europa este la Roşia Montană. La fiecare 20 de probe trimitem câte una la laboratoarele independente din Australia şi Canada care analizează absolut tot. Nu am cunoştinţă să mai fie alt metal în afară de aur şi argint. Dacă chiar vreţi, putem trimite probe la orice laborator independent pe cheltuiala noastră.