Justiţia, cu toate lipsurile ei, constatate atât de opinia publică, in­stituţiile mass-media sau ale societăţii civile din ţară, cât şi de ra­poartele înalţilor comisari europeni, a dobândit în aceste zile un rol important în lupta între partidele angajate în campania electorală. Mai exact, în lupta dintre Partidul Social Democrat şi Partidul Na­ţi­onal Liberal. Pornind de la realitatea crudă (şi cruntă) că în Româ­nia corupţia este un fenomen cvasi-răspândit, numitele partide au în­ceput să numere corupţii adversarilor în ideea clară de a induce electoratului anumite comportamente în cabina de vot. Pentru că strategii electorali ai PSD şi PNL pornesc de la principiul conform căruia "corupţii lor sunt mai corupţi decât corupţii noştri". Aşa se face că, după ce PNL a acuzat PSD că are cei mai mulţi baroni locali ale căror afaceri şi averi n-ar fi putut fi acumulate pe căi or­todoxe, partidul de guvernământ a anunţat la rândul său publicarea unui document în care vor fi nominalizaţi cel puţin câte doi baroni PNL din fiecare judeţ al ţării. Cum disputa trebuie tranşată cât mai repede, următorul pas a fost ameninţarea cu acţionarea în justiţie a denigratorilor. Astfel PSD şi PNL se dau reciproc în judecată făcând apel la cel mai controversat domeniu al vieţii publice, acuzat şi de unii şi de alţii de părtinire sau chiar muşamalizarea unor cazuri de corupţie. Rămâne de văzut dacă, odată înaintate acţiunile în justiţie, PNA se va sesiza la rândul său verificând aceste acuze. Activitatea PNA din ultimele luni s-a intensificat, ceea ce este un lucru bun. Implicarea sa în această problemă ar putea fi o garanţie de co­rectitudine în plus, tocmai pentru că neîncrederea în justiţie (a ce­tăţenilor de rând) este mare. Ei se întreabă probabil dacă judecătorii vor fi mai clemenţi cu corupţii PSD pentru că provin de la partidul de guvernământ, sau cu cei ai PNL, pentru că în timpul ministeriatului lui Valeriu Stoica magistraţii au devenit o castă privilegiată.
    Revenind la subiect, spunem că, teoretic, oricare va fi decizia ju­decătorilor, ambele partide au de câştigat, demonstrând că iau în serios lupta împotriva corupţiei, că sunt decise să promoveze în continuare această luptă atât de benefică pentru însănătoşirea societăţii româneşti. Practic însă, demersurile în justiţie s-ar putea să nu aibă efectul scontat, ci unul exact contrar, evidenţiind încă o dată doar dorinţa de a câştiga cu orice preţ cât mai multe fotolii călduţe şi confortabile în administraţia publică locală. Spunem a­ceasta, pentru că momentul în care se ascute lupta lor împotriva corupţiei este unul preelectoral şi cetăţenii români au dobândit, credem, în cei 14 ani de democraţie (chiar şi original românească) suficientă experienţă pentru a nu se mai lăsa păcăliţi.
    Este adevărat că reducerea corupţiei este una dintre marile do­rinţe ale electoratului, dar o dorinţă la fel de mare este ca această luptă să se ducă permanent cu aceeaşi îndârjire şi nu doar când politicienii pot avea ceva de câştigat de pe urma ei. După îndârjirea de care dau dovadă acum, mai putem deduce că tema corupţiei va fi una la fel de "bătută" şi în campania pentru alegerile generale. Cu toate aceste consideraţii sceptice, să sperăm totuşi că acum avem de-a face cu debutul unor acţiuni concrete şi susţinute. Dacă este aşa, vom putea vedea doar urmărind cu atenţie evoluţiile din ur­mă­toarele luni.