La ora când aceste rânduri vor ajunge la cititorii noştri, ame­ricanii cu drept de vot vor fi trecut deja pe la urne pentru a-şi alege preşedintele pentru următorii patru ani. Din nou, cetăţenii celui mai liber şi mai puternic stat din lume îşi hotărăsc destinul, îşi aleg viitorul. Un destin şi un viitor pe care, în ciuda rănilor provocate de atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001, cea mai democratică naţiune a lumii a ştiut de fiecare dată să şi le croiască cu o aură de mare învingător.
    America, la fel ca lumea întreagă, este cu totul alta după 11 sep­tembrie. Majoritatea analiştilor susţin că în prezent "America este de două ori în război. În afară, cu terorismul islamic, înăuntru cu propria conştiinţă, aprinsă din două părţi: de patriotismul mulţimilor vaste şi de internaţionalismul elitelor care detestă valorile clasice ale Americii". Iar după cum bine ştim, în aceste momente, ca de altfel în întreg secolul trecut, de soarta SUA a depins şi depinde în mare măsură viitorul întregii lumi. Europa însăşi şi alte numeroase zone ale globului îi datorează pacea şi dezvoltarea puternică de după cele două războaie mondiale cărora, cu mari sacrificii, le-a pus capăt alături de aliaţi. Aşadar, alegerile prezidenţiale din Statele Unite ale Americii sunt în primul rând o problemă a poporului ame­rican, dar deopotrivă ele reprezintă un fel de "busolă" pentru popoa­rele întregii planete. La această oră, pe buzele tuturor stăruie între­barea: Cine va fi viitorul preşedinte american, republicanul George W. Bush sau democratul John Kerry?
    Cu doar 24 de ore înainte de deschiderea urnelor, cei doi pre­tendenţi ai fotoliului prezidenţial de la Casa Albă se prezentau "u­măr la umăr" în sondajele de opinie. Adică aproape la egalitate în preferinţele americanilor. Chiar dacă au fost opt luni de campanie, patru dezbateri televizate în direct, sute de discursuri şi mii de spoturi de televiziune, rezultatul alegerilor nu va putea fi cunoscut decât după numărarea voturilor. Poporul american pare a fi "rupt în două". Şocul atentatelor teroriste a lăsat urme adânci în conştiinţa colectivă, fapt demonstrat de un recent sondaj de opinie realizat de revista "Time", potrivit căruia "terorismul şi războiul din Irak repre­zintă motive de îngrijorare pentru 42% din alegători. Doar 38% se declară mai preocupaţi de starea economiei şi de asigurările so­ciale". Această situaţie le convine mai mult republicanilor care şi-au construit întreaga strategie electorală pe prezentarea lui Bush drept "un preşedinte de război", acuzându-l în acelaşi timp pe Kerry de "slăbiciune, şovăială şi ignoranţă" în ceea ce priveşte terorismul. Pe de altă parte, democraţii susţin că numai John Kerry va fi în stare să dezvolte în continuare economia americană şi să facă pace cu Eu­ropa, respectiv să aducă alături de SUA şi Marea Britanie, Ger­mania şi Franţa, cele două mari puteri europene care s-au opus categoric deciziei lui Bush de a invada Irakul. Pentru că în aceste momente, SUA le este tot mai greu să gestioneze situaţia din Irak şi doresc cu orice preţ ca Europa să participe mai activ la demo­cratizarea şi dezvoltarea de viitor a acestei ţări.
    Sunt însă destui analişti care susţin că, indiferent care va fi vii­torul preşedinte, problemele Americii rămân în mare aceleaşi. Ast­fel, cunoscutul politolog Simon Serfaty, director în cadrul Centrului Internaţional pentru Studii Strategice afirmă că: "Dispariţia sau con­firmarea actualelor personalităţi politice de la Washington sau din Europa nu va influenţa decisiv dezvoltarea relaţiilor între cele două părţi. Kerry ar fi ostaticul aceloraşi probleme pe care Bush le-ar lă­sa în urmă". Dar, haideţi să lăsăm profeţiile, pentru că în câteva ore vom şti cine este noul preşedinte al SUA, iar despre viitorul Americii şi al lumii ne va vorbi chiar el.