Dualismul vertiginos al estimării rezultatelor alegerilor parla­men­tare şi prezidenţiale de duminică adresează concetăţenilor, comen­tatori prin însăşi firea lor, o invitaţie la descifrare. La închiderea urnelor am avut cu toţii parte de un adevărat spectacol în care s-au înghesuit lideri politici, analişti şi jurnalişti pe o aritmetică a pro­centelor avansată de institutele de sondaje care au consemnat opţiunile alegătorilor abia ieşiţi din cabinele de votare. Victoria U­niunii PSD+PUR i-a îndemnat pe potenţialii învingători să facă front comun în faţa camerelor de luat vederi, să-şi expună din pufoaicele albastre, ideile călăuzitoare şi măreţele realizări. În frigul serii, tem­perat de platoşele matlasate ale impermeabilelor de campanie sau de ceaiurile şi băuturile fierbinţi, servite în modeste pahare de unică folosinţă, staful Uniunii prin vocea exponenţială a lui Adrian Năstase a marcat bucuria aflării celor dintâi estimări care a clasat conglo­meratul aflat la putere pentru o nouă legislatură. Perspectiva celui de-al doilea tur de scrutin pentru Cotroceni nu părea nici ea prea îngrijorătoare pentru premierul condidat şi familia acestuia, diferenţa la scor după sondajele serii fiind oarecum în avantajul său.
    De cealaltă parte a baricadei, Traian Băsescu şi Alianţa D.A., cu o cotă procentuală mai scăzută, nu au ezitat să-şi exprime îngri­jorarea vizavi de aranjamentele din procesul electoral, aducând e­xem­plul grupurilor organizate care au votat de mai multe ori, cu probe filmate şi contestaţii depuse la BEC, cu "jocurile" pe calcu­lator, demonstrându-i lui Dan Nica "imparţialitatea" computerului, fără suflet şi fără partid. În tradiţia deja cunoscută, UDMR a mai jubilat, o dată în plus, victoria previzibilă a formaţiunii care aşteaptă discret la intersecţie o lipitură conjuncturală, după ce-i vor fi onorate toate concesiile. Diplomat instruit, Marko Bela s-a abţinut de la co­mentarii inutile, păstrându-şi rezervele pentru bătălii mai avan­tajoase vorbitorilor de limbă maghiară. Izolat în alcovul conjugal, C.V. Tudor şi-a sărbătorit, numai el ştie cum, ziua de naştere, ci­frele de sondaj interzicându-i să mai iasă ţanţoş la rampă.
    După o noapte furtunoasă de numărare a voturilor, în direct şi în paralel, alte clasificări anunţă diferenţieri la puncte extrem de mici care-i clasează pe Năstase şi Băsescu umăr la umăr la fel şi blo­curile partidelor pe care le reprezintă. În spatele graficelor vânzo­leala este în toi: cei doi combatanţi se pregătesc pentru o nouă con­fruntare. De pe margini se fac şi se refac pronosticuri, fiecare cu părerea sa, scenariile curg şi ele. Partidele probabile să deţină nu­merele câştigătoare în legislativ s-au grăbit chiar să alcătuiască noul guvern, o gafă incomensurabilă după atâta exerciţiu de putere. Din nou se schiţează alianţe, transferuri, compromisuri toate spre binele întregului popor, care este şi el analizat, inculpat şi disculpat pentru votul său dat cu bună ştiinţă sau la voia întâmplării. Nici de data aceasta vina nu o poartă cei instruiţi care nu şi-au prea asumat responsabilitatea unei ştampile, ci amărâţii care au consultat mai întâi Divinitatea şi mai apoi s-au îndreptat spre secţia de votare. Lor va trebui să le cerem socoteală - după unele voci - pentru câş­ti­gurile sau eşecurile viitoare.
    Urnele s-au închis, câinii latră, caravana trece. S-a aşternut pe alocuri şi liniştea de care are nevoie românul să-şi rumege amarul. Izbânda, a cui o fi, aproape că nu-l mai impresionează, numai să se termine odată cu tămbălăul electoral. Astăzi, mai mult decât ieri-alaltăieri, îl agresează orice întrebare pe care i-ai pune-o unui simplu trecător. Febra s-a stins, capitolul este încheiat, e vremea să ne vedem de treburi mai serioase pare să fie replica mută din privirea semenilor noştri.
    Dacă există o povaţă pe care alegerile să ne-o transmită, şi în care să găsim o morală directă, cred că avem după acest moment electoral revelaţia ei.