Chiar dacă, la început, puţini români au crezut în "Axa Bucureşti - Londra - Washington" a preşedintelui Băsescu, în faptul că aceasta poate reprezenta o "carte" câştigătoare, iată că România se înscrie pe acest azimut, cel puţin 6 luni de acum înainte. Asta, deoarece, începând de vineri, 1 iulie 2005, Marea Britanie a preluat preşedinţia Uniunii Europene, iar premierul Tony Blair, în ciuda unei crize de proporţii existente la ora actuală, se arată destul de hotărât în a duce Uniunea pe calea unor noi reforme.
    După cum se ştie, la numai o săptămână de la eşecul summi-tului de la Bru­xelles, Blair a expus în plenul Parlamentului European priorităţile preşedinţiei ţării sale, accentuând nevoia de modernizare a UE din cauza neconcordanţei dintre actualele orientări şi provocările globalizării. Cu toate acestea, lui Blair nu îi va fi deloc uşor. Din cele trei mari dosare pe care le moşteneşte de la vechea con­ducere a Uniunii - viitorul Constituţiei, bugetul şi extinderea - nici unul nu pare a avea şanse de a întruni un consens confortabil. Dacă în ce priveşte constituţia, liderii europeni au căzut de acord să se ia o pauză de reflecţie, în schimb, bu­getul Uniunii pare a fi blocat aproape ireconciliabil în conflictul franco-britanic legat de politicile agrare comune şi de refuzul celor din urmă de a-şi asuma partea ce le revine din costul extinderii. În ce priveşte cel de-al treilea dosar - al extinderii - premierul Tony Blair a dat primele semnale potrivit cărora calendarul nu va fi schimbat, iar România şi Bulgaria vor putea adera, în principiu, la UE, la 1 ianuarie 2007. Spunem, în principiu, deoarece vocea autorizată a Marii Britanii la Bucureşti, ambasadorul Quinton Quayle, a declarat vineri, 1 iulie a.c., cu oca­zia prezentării în faţa presei române a obiectivelor ţării sale la preluarea con­ducerii rotative a UE că "este posibil să aderaţi în 2008, dar eu sper şi sunt optimist că aderarea va avea loc în 2007". Domnia sa s-a simţit dator să ne mai amintească încă o dată dacă mai era nevoie că "o decizie favorabilă respectării calendarului aderării nu va depinde de preşedinţia britanică, ci de performanţele României". Quayle a mai menţionat că aproape hotărâtor va fi raportul de eva­luare a României ce va fi prezentat în faţa Parlamentului European (PE) la 25 octombrie a.c.. Prezent la întâlnirea ambasadorului britanic cu presa, şeful De­legaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele, a spus-o direct: "Ro­mânia trebuie să îndeplinească condiţiile aderării în mod corect şi total". Toto­dată, domnia sa a ţinut să recomande guvernului Tăriceanu iniţierea unei cam­panii mai intense de promovare a imaginii României în cele 25 de state membre ale UE. "România, vă spun sincer, este necunoscută în UE. E cunoscută doar pentru Dracula, orfani... Elementele cele mai bune sunt necunoscute" - a spus Scheele.
    În final, ce-ar mai fi de spus, în afară de faptul că trebuie cu adevărat să ne facem toate temele repede şi bine? Poate ar trebui să luăm puţin mai în serios o glumă spusă ziariştilor de către ambasadorul Marii Britanii referitor la numele său. "Mă numesc Quinton Quayle. În limba română, quaile înseamnă prepeliţă (...) Preşedinţia Marii Britanii a ales ca simbol o altă specie de păsări - lebăda". Ca o concluzie la gluma sa, ambasadorul a remarcat "calităţile lebedelor, care zboară ordonat, în formaţie, şi folosesc un sistem de conducere şi cooperare eficient".
    Aşadar, mai în glumă, mai în serios, ambasadorul britanic ne-a dat de înţeles că este bine să fim disciplinaţi, ordonaţi, şi să ne respectăm locul în formaţia UE. Şi poate chiar să nu mai ucidem sau să... mai mâncăm lebedele. Cât despre "prepeliţele" româneşti, aluzia ar putea fi de genul: "Nu mai căutaţi să vă faceţi cuiburi singuratice prin pomi neroditori sau curţi franţuzeşti. Noi i-am aminti totuşi domnului ambasador că ouăle de prepeliţă au calităţi terapeutice deosebite, care ar putea regla în oarecare măsură "digestia" Uniunii Europene. Adică ar putea face pace în ce priveşte "mâncărimea" între cei mari...

---