Cu patru ani în urmă, la 11 septembrie 2001, lumea întreagă a aflat de atacul terorist asupra World Trade Center şi Pentagon din SUA. A fost pentru prima dată în istoria terorismului modern când numărul mare al victimelor şi al dis­tru­gerilor a echivalat cu un act de război. Acea zi nefastă a schimbat paradigma politicii mondiale. La câteva zile de la tragicul eveniment, preşedintele SUA, George W. Bush a declarat: "Războiul nostru împotriva terorismului începe cu Al-Qaeda, dar nu se opreşte aici. Acest război nu va înceta până când fiecare gru­pare teroristă din toată lumea va fi găsită, oprită şi combătută".
    Rememorând acum, după patru ani atentatele teroriste asupra blocurilor "ge­mene" şi a Pentagonului, se poate spune că de departe au fost cele mai co­ple­şitoare. Statistica n-a reuşit nici până azi să facă o evaluare globală a pierderilor. S-a estimat că 21,8 miliarde de dolari reprezintă numai pagubele materiale su­ferite de oraşul New York. Mai mult de un miliard de dolari au costat reparaţiile la clădirea Pentagonului din Washington. În plan economic, pierderile au fost şi mai grave. Vestita Bursă de Schimb din New York, Bursa Americană de Schimb şi Bursa NASDAQ au rămas închise timp de o săptămână înregistrând pierderi de 1.200 de miliarde de dolari. Spaţiul aerian american a fost închis timp de mai multe zile încât companiile americane au fost aproape în colaps. Şi lucrul cel mai grav, în atacurile teroriste din 11/9 şi-au găsit moartea aproape 3.000 de oa­meni şi alte mii au fost rănite.
    Atacurile teroriste au continuat să semene moarte peste tot în lume: Bali, Ma­drid, Londra, Beslan. Atentatele de la Londra din 7 iulie 2005 vor costa economia britanică aproximativ 5 miliarde de dolari, dar costul real se încarcă considerabil cu pierderile din transporturile publice şi scăderea vânzărilor. Deşi numărul vic­timelor din atentatele de la Madrid din 3 martie 2004 a fost de aproape 4 ori mai mare decât la Londra, economia spaniolă a înregistrat daune mult mai mici: 252 milioane de dolari, reprezentând 0,16% din produsul intern brut al Spaniei.
    Lupta împotriva duşmanului nevăzut, terorismul, a impus schimbarea le­gis­laţiei frizând pe alocuri chiar drepturile omului. Marile puteri ale lumii, multe state au adoptat strategii de securitate care exclud focul de avertizare sau reţinerea cu mandat de judecător. Companiile germane cheltuiesc anual 100 de miliarde de eu­ro pentru aplicarea unor măsuri de securitate. Spaţiul aerian al Americii este survolat zi şi noapte de avioane de pază pentru a preîntâmpina un eventual atac terorist. Un grup de cetăţeni din New York a dat autorităţile municipale în ju­de­cată pentru verificarea genţilor şi bagajelor călătorilor cu metroul. După atacurile teroriste din 11/9 2001, viaţa de zi cu zi a milioane, miliarde de oameni nu mai e la fel ca înainte. Existenţa fiecăruia este marcată de teamă, de nelinişte. Me­moria colectivă a umanităţii a reţinut că în cele mai sângeroase atacuri teroriste din 1946 şi până la explozia celor trei bombe din metroul londonez şi una într-un autobuz, 7 iunie şi 23 iulie din staţiunea egipteană Sharm et-Sheik din anul a­cesta, şi-au găsit moartea aproape 6.000 de oameni şi peste 7.700 au fost răniţi. În atacul terorist din 11 martie 2004 de la Madrid au murit 16 români, iar alţi 264 au fost răniţi sau afectaţi direct. Şi în atacul cu bombă de la Londra a murit o româncă. Cel mai mare tribut de sânge al atacurilor teroriste l-a plătit SUA.
    Comemorând cu pioşenie memoria victimelor terorismului, ce se întinde ca o pecingine în întreaga lume, din Orientul Mijlociu în Europa, America de Sud, sud-estul Asiei şi până în Africa, este important de reamintit că lupta unită a po­poa­relor împotriva grupurilor teroriste trebuie dusă până la anihilarea lor completă.

---