Marti, 13 martie a.c., in jurul amiezii, la Abrud s-a produs un accident rutier soldat cu doua victime. Conducand autoturismul Oltcit proprietate personala, Constantin Mihai Toader (28 de ani, contabil DGFPCFS Alba) incearca sa evite doua gropi de pe carosabil si pierde controlul volanului, intrand pe trotuar. Aici le loveste pe Dorica Pasca (54 de ani) si Dorina Berindei (49 de ani), dupa care se izbeste de fatada unei case. Dorica Pasca s-a ales cu capul spart iar Dorina Berindei a suferit escoriatii ale membrelor inferioare si superioare. Soferului i-au fost recoltate probe biologice. In cauza, politia Abrud efectueaza cercetari. (N.T.)

     In cursul zilei de marti, la Cimpeni a avut loc o intalnire de lucru, gazduita de primarul orasului, Ioan Viorel Sicoe, la care au participat prefectul judetului Alba, Ioan Rus, presedintele Consiliului judetean Alba, Augustin Presecan, I. Munteanu, directorul general al SC "Apele Romane", filiala Tg. Mures, primarii din Abrud, Bistra, Lupsa, Sohodol, Turda si viceprimarul din Baia de Aries. De asemenea, au mai fost prezenti directorul general al SC "Apa CTTA" SA, Viorel Lazar, directorul "Apelor Romane" Alba, Vasile Stef, reprezentanti ai Goterm Cimpeni. Pentru prima data in ultimii ani, autoritatile judetene au decis sa acorde si zonei Muntilor Apuseni o importanta sporita in vederea alimentarii cu apa, mai ales ca toate investitiile in acest domeniu s-au concentrat asupra lucrarilor de la Firul II de apa. Primarul orasului Cimpeni a atras atentia ca apa consumata de motii din oras nu este potabila si nici de calitate, precizand ca alimentarea cu apa din zona are mai multi stapani, insa nimeni nu este in stare sa rezolve problema.
     Presedintele Consiliului judetean Alba, Augustin Presecan, a venit la Cimpeni cu o propunere concreta, care a fost imbratisata de toti cei prezenti, considerand ca este cea mai buna decizie. Domnia sa a propus ca CJ Alba, prin societatea judeteana de apa, SC "Apa CTTA" SA, sa preia Uzina de tratare a apei care deserveste alimentarea cu apa a Cimpeniului si, uneori, a Abrudului, de la Goterm Cimpeni, care "este o societate prea mica pentru a suporta cheltuieli de investitii majore si a obtine alocatii bugetare". Presecan a mai spus ca CJ Alba poate asigura finantarea lucrarilor pentru alimentarea cu apa a tuturor localitatilor de pe Valea Ariesului, inclusiv a orasului Baia de Aries. Desi aceste localitati au intocmit proiecte pentru alimentarea cu apa, este greu de crezut ca vor reusi sa le finalizeze fiecare in parte, avand in vedere ca aceste investitii sunt extrem de costisitoare iar bani nu sunt. Presedintele a propus mai multe variante de preluare a patrimoniului de la Goterm Cimpeni care va trece la SC "Apa CTTA", cu precizarea ca nimeni nu va fi dat afara.
     Prefectul Ioan Rus a stabilit, dupa ce a ascultat parerile primarilor, ca in primul rand trebuie rezolvata partea juridica, adica trecerea retelelor de apa si a statiei de tratare in domeniul public, considerand ca s-a facut o mare greseala cand s-a procedat la privatizarea acestor servicii in forma actuala. "Distributia apei in Apuseni este o problema de interes regional, spre competenta de rezolvare a CL si CJ Alba. "Dupa reglementarea proprietatii si a transferului de proprietate catre SC "Apa CTTA", trebuie sa trecem imediat la lucru", a spus prefectul de Alba. Ioan Rus a cerut Consiliilor locale din Abrud si Cimpeni sa intocmeasca si sa adopte hotarari prin care obiectivele de interes local sa fie preluate, dupa care, prin hotarare a CJ Alba, acestea sa fie transferate in patrimoniul judetului. In cursul zilei de ieri, in prezenta juristilor de la Prefectura si CJ Alba, cele doua consilii locale au trecut la intocmirea proiectelor de hotarare. Dupa adoptarea acestora, CJ Alba, prin SC "Apa CTTA" SA, va trece imediat la demararea lucrarilor de alimentare cu apa in localitatile din Apuseni. O decizie istorica, dupa cum a apreciat primarul Ioan Viorel Sicoe.
Florin ROMAN

     O expozitie de arheologie deosebit de interesanta a fost vernisata ieri la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia. Sub titlul "Exploatari aurifere din Dacia" sunt prezentate obiecte ceramice, monumente epigrafice, sculpturi si ceea ce este cel mai important, doua dintre tablitele cerate datate din anul 131, dupa Christos, primele care atesta documentar existenta localitatii Rosia Montana. In prezent ele sunt pastrate la Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca. Obiectele expuse sunt rezultatul cercetarilor arheologice din zonele Rosiei Montane, Ampelum, Valea Pianului si Ruda-Brad (jud. Hunedoara). Vernisajul a fost completat de proiectii de diapozitive realizate la Rosia Montana in cursul campaniei de cercetare arheologica ce s-a desfasurat anul trecut, precum si un film realizat in anul 1981 de regretatul Hadrian Daicoviciu, film pus la dispozitie de doamna profesoara Ruxandra Manta. Diapozitivele - explicate de dr. Vasile Moga - au demonstrat celor neavizati ca la Rosia Montana dovezile de locuire sunt prezente pretutindeni. De la urme de locuinte, la cele de necropole si ale vechilor galerii. De aceea este necesar sa se stabileasca cu exactitate si dupa o evaluare atenta ce anume se va conserva din acestea, in contextul in care Rosia Montana Gold Corporation are in plan o exploatare pe scara larga, in cariera deschisa, a zacamintelor existente. Acestea sunt motivele pentru care, de curand, Ministerul Culturii si Cultelor a decis lansarea unui program national de cercetare si valorificare arheologica si turistica a zonei Rosia Montana si a zonei Brad, unde aceeasi companie detine licente de exploatare. Dupa cum ne-a informat dl. Horia Ciugudean, directorul Muzeului National al Unirii din Alba Iulia, programul va fi finantat de Rosia Montana Gold Corporation in calitatea sa de investitor, iar monitorizarea va fi asigurata de muzeul albaiulian. La buna derulare a programului vor mai contribui Muzeul National de Istorie din Bucuresti, Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca, Muzeul civilizatiei dacice si romane din Deva, Universitatile din Tolouse si Munchen. Acestea din urma au colaborat cu muzeul albaiulian in cadrul cercetarilor efectuate anul trecut atat la Rosia Montana, cat si pe Valea Pianului. La Rosia Montana a fost descoperita atunci o bucata de lemn, intr-o galerie, iar datarea sa cu Carbon 14 (sec. I inainte de Christos) a demonstrat ca dacii extrageau de aici aur cu mult timp inainte de cucerirea romana. Programul nu are o durata limita de derulare, iar in functie de rezultate se va stabili, asa cum am mai precizat, care vor fi zonele si metodele de conservare si punere in valoare a descoperirilor arheologice si a monumentelor de arhitectura existente la Rosia Montana.
     Dovedind importanta exceptionala a expozitiei vernisate ieri, au participat la eveniment numerosi cercetatori din Alba Iulia, Deva, Cluj Napoca, ing. Aurel Santimbrean - fostul inginer sef al exploatarii Rosia Montana, cel care a avut o contributie importanta in punerea in valoare a galeriilor romane descoperite in 1981, Doru Cetean - vicepresedinte al Consiliului judetean Alba, Ioan Maier - subprefectul judetului Alba, Ion Marginean - consilier sef al Inspectoratului pentru cultura Alba, studenti si profesori de la Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia.
Anca DINICA

     La initiativa unor specialisti de pe intreg cuprinsul tarii care activeaza in domeniul dezvoltarii regionale, profesori universitari, cercetatori stiintifici, specialisti din institutii centrale, in cadrul Societatii Romane de Statistica a fost infiintata Asociatia Romana pentru Stiinte Regionale. Scopul infiintarii acestei asociatii este asigurarea unui cadru care sa-i reuneasca pe toti specialistii din tara care au preocupari in domeniul ce vizeaza dezvoltarea regionala, sa permita schimbul de opinii si idei pentru a putea fi facute cunoscute unui public cat mai larg conceptia si conceptele specifice acestui domeniu. De asemenea, aceasta va fi o posibilitate de a face cunoscute cercurilor de specialisti din strainatate preocuparile si realizarile specialistilor romani din domeniu. Avand in vedere activitatea depusa si rezultatele obtinute in implementarea si derularea politicilor si programelor de dezvoltare regionala, directorul Agentiei pentru Dezvoltare regionala "CENTRU" - Simion Cretu a fost cooptat ca membru fondator al Asociatiei Romane pentru Stiinte Regionale.
     Primul contact intre specialistii din tara va fi cu ocazia unui simpozion national al Asociatiei Romane de Stiinte Regionale care va avea loc in 26-27 aprilie 2001, prilej cu care vor fi prezentate problemele teoretice si practice ale dezvoltarii regionale astazi in Romania.
Dana MOTREANU