Presedintele Consiliului Judetean, Augustin Presecan, a declarat ca in urma reorganizarii activitatii administratiei publice decisa la nivel central, in functie de suprafata, numar de locuitori etc., institutia pe care o conduce nu este obligata sa treaca la disponibilizari. Cei cativa functionari in plus fata de organigrama impusa de guvern vor fi repartizati in institutiile aflate in subordinea CJ Alba, unde exista deficit de personal. (F.R.)

     Reprezentantii ONG-urilor din Cugir au atras atentia ca albia raului cu acelasi nume a devenit un fel de canal colector de deseuri si gunoaie menajere. Desi ecologistii din oras au igienizat, lucrarile de curatare nu au tinut mai mult de o saptamana. Prezenti la o intalnire ce a avut loc la sediul CJ Alba, ecologistii au cerut presedintelui Presecan sa-i sensibilizeze pe alesii locali din Cugir pentru a pune capat acestor acte de depozitare ilegala a deseurilor si impunerea de sanctiuni pentru cei care nu respecta curatenia. (F.R.)

     In judetul Alba sunt inregistrate 16.000 hectare de terenuri degradate. Cele mai afectate zone din acest punct de vedere sunt Lunca Muresului, podisul Tarnavelor si Secaselor. Pentru reabilitarea acestor suprafete solutia o reprezinta atragerea de fonduri interne si externe. (F.R.)

     In urma cu doi ani, CJ Alba a adoptat un proiect de hotarare prin care erau delimitate mai multe zone ale judetului avand statutul de "arii protejate". Tot atunci consilierii judeteni au stabilit o serie de sanctiuni si amenzi pentru cei care atenteaza la frumusetile naturale. Din pacate insa, majoritatea acestor zone, desi au fost delimitate, continua sa fie distruse de catre cetatenii certati cu legea bunului simt care bineinteles nu au fost sanctionati. (F.R.)

     Sambata, 17 martie, in jurul orei 10.30 pe DN 1, in zona satului Decea, comuna Miraslau s-a produs un accident rutier soldat cu trei raniti grav. Conducand un autoturism Wartburg, Olimpiu Marginean (21 ani, din Unirea II) incearca sa-si puna centura de siguranta in timpul mersului si scapa volanul de sub control. Masina se izbeste violent de un cap de pod, Marginean suferind un traumatism cranio - cerebral acut deschis, fractura femur si gamba dreapta, policontuzii. Alti doi pasageri din autoturism au suferit rani grave: Dorin Tiutiu (25 ani, student) sufera o fractura la glezna dreapta, traumatism cranian, stare de soc iar Ioana Giogiu (24 ani, profesoara) sufera politraumatisme, plagi contuzie, stare de soc. Cei trei au fost spitalizati la Aiud. (N.T.)

     Vineri, 16 martie a.c., in prezenta presedintelui organizatiei judetene a Partidului Umanist din Romania, ec. Nicolae Popa si a vicepresedintelui, ec. Ioan Toma, a avut loc sedinta extraordinara de alegeri a organizatiei PUR Ocna Mures.
     Din numarul celor 100 de membri PUR ai organizatiei din Ocna Mures, majoritatea provenind din randurile fostei organizatii ApR, a fost nominalizata echipa de conducere in urmatoarea componenta: presedinte - prof. Horia Herteg; vicepresedinti - ec. Mircea Ilarie; prof. Olimpia Onac; secretari - prof. Carmen Blaga, teh. Danut Fecior; trezorier: teh. Florin Moga; membri: Dorin Sas, Vasile Vasiu, Oliviu Vitan. (Biroul de presa al PUR Alba)

     Povestea care a avut ca deznodamant doua tentative de suicid, consumate in decurs de cateva ore, din partea tanarului Marius Marginean, 21 de ani, din Ocna Mures, este o poveste care incepe cu mult timp in urma. Chiar inainte de toamna anului 1999, cand a fost desfiintat Centrul de plasament din localitate, singurul loc pe care Marius l-a cunoscut vreodata ca domiciliu. Pe vremea aceea institutia respectiva era condusa de d-na Viorica Crisan si, ca orice institutie de ocrotire a minorilor, era vizitata adesea de oaspeti straini dornici sa-i ajute pe copiii nefericiti. Printre acesti oaspeti s-au aflat si reprezentantii Fundatiei "Oost Europa - Hengelo GLD", din Olanda, avandu-l ca presedinte pe d-l Jan Cornelissen. Sensibilizati de problemele copiilor, si mai ales de ale celor a caror varsta se apropia de 18 ani (cei ce trebuiau sa paraseasca institutia, si care acum dau atata bataie de cap autoritatilor romanesti cu responsabilitati in sistem) olandezii au decis sa-i ajute. Astfel, pentru doi dintre tineri, Marius Marginean si Floricica Stefan, care in 1999 parasisera Centrul de plasament, si pentru care d-na Crisan gasise o solutie temporara de cazare intr-un apartament apartinand doctorului Bruja, s-a decis gasirea unei solutii de durata. D-l Cornelissen a cumparat in acest sens o casa pe str. Memorand, nr. 40, si chiar a depus niste sume de bani (9 milioane de lei) intr-un cont in banca, pentru cei doi. Pana aici relatia cu olandezii se derulase prin intermediul directoarei Crisan, desi olandezii venisera de fiecare data la Biserica Reformata din localitate si erau insotiti peste tot de d-na preoteasa Ilona Barta. Iata cum descrie d-na Crisan momentul cand preoteasa a "preluat" monopolul relatiei: "D-l Cornelissen a scos un teanc urias de bancnote si m-a intrebat ce suma pretind ca sa-i ingrijesc mai departe pe acesti copii. Am raspuns ca eu n-am nevoie sa fiu platita pentru aceasta, dar copiii au nevoie de multe lucruri, care costa bani. Acesta a fost momentul in care a intervenit d-na proteasa si a preluat relatia"... Asadar, din acel moment, dupa cum se afirma, d-na Barta a devenit nu numai gazda celor doi tineri, ci si un fel de tutore al lor. Spunem acest lucru, pentru ca oricine preia un copil (sau un tanar) iesit din sistemul rezidential isi asuma niste responsabilitati. Financiare, dar mai ales afective.
     Demn de mentionat este faptul ca, odata cu desfiintarea Centrului de plasament din Ocna Mures, 5-6 tineri s-au aflat in aceeasi situatie, dar s-au reintors pe la diferite rude. Marius, insa, nu are pe nimeni, iar Floricica doar o ruda mai indepartata. De aceea, lor li s-a acordat mai multa atentie. Si lucrurile au decurs destul de bine. Olandezii veneau permanent, aducand diferite bunuri si sume de bani la Parohia reformata. Marius a observat acest lucru, precum si activitatea din magazinul "second hand" patronat, se pare, tot de d-na preoteasa. El sustine ca anumite sume de bani destinate lor in mod special au fost folosite de d-na Barta in alte scopuri: "Stiu si eu cateva cuvinte in limba engleza, afirma Marius, si am vazut cand i s-au inmanat d-nei preotese niste bani, pronuntandu-se totodata numele nostru. De asemenea, de cate ori veneau olandezii eram chemati si noi la masa, sa se vada cum ni se poarta de grija, apoi ei plecau si noi nu mai contam deloc..."
     In luna noiembrie 2000, la "Casa de tip familial" de pe strada Memorand 40 au mai fost primite doua fete (Ana Popa si Florina Stanciu), provenind si ele din fostul Centru de plasament. Sub pretextul ca Marius este obraznic (si poate pentru ca vazuse si intelesese prea multe) d-na Barta a inceput sa-l sicaneze. De cateva ori l-a acuzat de furt, fara sa aiba vreo dovada in acest sens, si chiar i-a spus in fata: "Tigane, sa pleci, ca nu mai ai ce cauta aici!" Fetele, ca fetele, imediat au simtit spre ce zona se indreapta "antipatia" ocrotitoarei lor, cu acel simt specific al copilului crescut printre straini, si au inceput si ele sa-i faca zile fripte lui Marius. Izolat, adesea jignit, baiatul a inceput sa se planga pe la familiile din Ocna Mures, care de-a lungul timpului ii aratasera compasiune si il ajutasera in diferite imprejurari. Inclusiv d-nei Elena Benta, de la Biroul de autoritate tutelara al Primariei, care a intervenit incercand sa medieze conflictul. (N-a reusit nici dansa decat sa-si atraga antipatia preotesei). Tensiunile s-au acumulat in timp, alimentate de tot felul de intamplari marunte, si au culminat cu ceea ce putea sa devina o tragedie: disperat, lipsit de orice reper, amenintat cu evacuarea, Marius s-a inchis in camera sa in data de 26 februarie a.c. si a luat un pumn de tranchilizante. L-au gasit, in stare de semi-constienta, d-na Crisan si d-na Benta, care l-au dus la spital. Scos de sub pericol, dupa cateva ore, Marius a fost readus "acasa", unde si-a gasit lucrurile scoase in strada. Nici nu avea nevoie de o lovitura mai mare. A repetat gestul si de data aceasta a fost transportat la psihiatrie, la Aiud, unde s-a aflat pana in data de 15 martie a.c.. Cele doua doamne afirma ca preoteasa, deloc afectata de disperarea lui, a insistat ca baiatul sa ajunga "la nebuni", pentru a nu i se mai da crezare in ceea ce priveste relatiile ei cu olandezii.
     Nu stim care e adevarul in acest caz, dar dr. Emil Sonea, directorul spitalului aiudean si specialist psihiatru ne-a declarat ca Marius nu are o boala mentala propriu-zis, ci "comportament de tip histrionic, copilaresc, bazat pe carente educative si afective". Se pare, deci, ca tanarul a simulat tentativa de suicid din dorinta de a reveni in singura casa omeneasca pe care a cunoscut-o in zbuciumata sa viata. Cei care l-au cunoscut sunt toti, unanim, de parere ca Marius nu era hot, nu se comporta urat si singurele sale greseli se datoreaza educatiei primite in centrul de plasament: o darnicie impinsa pana la absurd si o nevoie disperata de afectiune. Este greu de inteles faptul ca preoteasa nu l-a putut ierta nici cand a facut acest gest pueril, de "suicid". Oare nu-si asumase obligatii in ceea ce-l priveste? (Sau poate ca "protectia" tinerilor din asezamantul respectiv nu este decat un bun motiv pentru strangerea de fonduri in Olanda si ajutorare a... Bisericii reformate din Ocna Mures). Ultimele date cu privire la cazul lui Marius Marginean le-am primit joi, 15 martie a.c., din partea d-nei Elena Benta: "Marius a fost externat si insotit de consilierii Primariei pana la d-na Barta, pentru ca aceasta sa-l primeasca macar pana cand i se va gasi un acoperis deasupra capului. Refuzul din partea acestei sotii de preot a fost, insa, categoric. Nici macar asa, slabit de foame, naucit de zilele de spitalizare, preoteasa n-a vrut sa-l mai vada. L-a chemat abia spre seara, fara sa se intrebe daca el, sarmanul, are pe unde umbla pana atunci". Ni s-au dat, totusi, asigurari ca se va gasi o solutie pentru nefericitul tanar, chiar daca o locuinta nu poate fi gasita cat ai bate din palme.
     Ceea ce ramane de retinut dupa aceasta poveste este faptul ca tinerii proveniti din centrele de plasament constituie o problema majora ce nu poate fi rezolvata decat prin programe la nivel national si o legislatie adecvata, care sa le acorde diferite facilitati. Atat lor, angajatorilor lor, cat si proprietarilor de imobile ce le ofera sprijin. De asemenea, este de retinut posibilitatea ca cele mai marunte actiuni caritabile din Romania sa fie paravane pentru strangere de fonduri din strainatate si derulare a acestora in tara noastra, in cu totul alte scopuri, care n-au de-a face cu protectia sociala.
Ioan HANTULESCU

     In cadrul unei conferinte de presa d-l Alexandru Peres, deputat PD de Alba, a laudat initiativa d-lui Augustin Presecan, presedintele CJ Alba, de a face un ocol silvic in subordinea institutiei pe care-o conduce. Insa se indoieste ca va reusi, "talpa" fiind pusa chiar de PDSR, partidul din care face parte Presecan.
     "PDSR incearca, si se pare ca va reusi, sa refaca niste structuri care in cei 11 ani au fost atat de controversate", a afirmat deputatul. In esenta, este vorba de modificarile introduse de Valer Dorneanu, Viorel Hrebenciuc si 3 membri (tot pedeseristi) ai Comisiei de Agricultura din Camera la OG 96/1998, care reglementeaza fondul silvic si administrarea padurilor. In viziunea PDSR (cu exceptia a doar catorva parlamentari) padurile proprietate publica ale municipiilor, oraselor si comunelor vor fi administrate prin structuri silvice de stat. Deputatul de Alba, alaturi de alti 2 parlamentari PD, a propus 28 de amendamente la noua varianta a ordonantei, insa in Camera n-au avut sorti de izbanda. Cel mai important amendament este introducerea prevederii care sa stipuleze ca atat padurile proprietate publica ale localitatilor, cat si cele private si composesoratele sa poata fi administrate prin structuri proprii sau, daca doresc proprietarii, prin structurile statului, pe baza de contract.
     Peres spera ca macar in Senat sa fie adoptata aceasta formula. El apeleaza si la parlamentarii de Alba (cei ai PDSR Alba se pare ca sunt de acord cu formularea PD) sa sprijine amendamentul PD, fiind de acord chiar sa renunte la paternitatea propunerii daca i se cere in schimbul votului favorabil.
Florin SILEA

     La sfarsitul saptamanii trecute, doi barbati din judetul Alba au decedat in conditii tragice, lasand in urma lor rude si prieteni indoliati.
     Astfel, vineri, 16 martie a.c., un tanar din comuna Garda, cunoscut amator de bauturi alcoolice a fost gasit mort la marginea satului Dodoiesti. Victima se numeste Emil Zdranc de 32 de ani. Cei care l-au cunoscut spun ca dupa ce a fost cuprins de patima betiei, tanarul a neglijat relatiile cu familia dormind pe unde apuca. In ultima sa zi de viata, Emil Zdranc a consumat din nou licori bahice si s-a oprit la marginea satului. Afara ploua iar tanarul era imbracat destul de subtire. Venirea noptii a dus la scaderea brusca a temperaturii, iar Zdranc a decedat din cauza frigului, lucru confirmat si de medicii care au constatat moartea tanarului.
     Un alt caz, din pacate soldat tot cu moartea unui barbat, s-a inregistrat tot vineri, la Abrud. Victima, de profesie sofer pe ambulanta, dupa ce a participat de mai multe ori la salvarea vietilor altor semeni de-ai sai, a decis sa-si puna capat zilelor. Pe fondul unor probleme familiale rezultate in urma divortului, Ioan Botar, de 48 de ani, s-a spanzurat in grajdul gospodariei folosind o funie impletita. Sinucigasul a lasat in buzunarul hainei pe care o purta un biletel in care isi cere iertare tuturor celor dragi, fostei sotii si celor doua fetite pentru ca a recurs la acest gest.
Florin ROMAN

     Conducerea PDSR Abrud - reprezentata prin Sorin Vatajelu - presedinte - ia act cu ingrijorare de situatia extrem de dificila si de neconceput in care se afla Tara Motilor si in special zona Abrudului - Rosia Montana, Ciuruleasa, Bucium si Mogos privind activitatea sanitar-veterinara si a reproductiei. Lipsa acuta de personal sanitar-veterinar (toate comunele neavand nici un medic veterinar), lucru care s-a accentuat in ultimii ani prin masuri nechibzuite de "aruncarea" dintr-o structura in alta a acestora de catre fostii guvernanti si fara a se tine seama de conditiile specifice, grele, din Muntii Apuseni, a condus la scaderea capacitatii de aparare a sanatatii efectivelor si la degradarea raselor prin neglijarea procesului de reproductie.
     Am aflat de asemenea ca pana si cei mai buni specialisti din zona s-au retras din activitate - de exemplu d-l dr. Ioan Radu - din motive lesne de inteles. Este revoltator faptul ca aici, unde cresterea animalelor este baza supravietuirii motilor, sa nu se acorde nici o importanta acestei situatii. Noi cunoastem activitatea medicului veterinar Ioan Radu - care a deservit ani de zile intreaga zona, salvand de la pieire sute si sute de animale ani de-a randul - prin tratament si operatii executate in conditii foarte grele si cu un instrumentar minim necesar. Suntem convinsi ca intreaga populatie din zona, care se ocupa de cresterea animalelor, va avea de suferit, atunci cand vor avea nevoie de interventii mai complicate la animale.
     Solicitam interventia rapida a Prefecturii si a DSV Alba, la forurile abilitate pentru redresarea de urgenta a acestei stari de lucruri din zona Muntilor Apuseni - sistemul de concesionare a serviciilor sanitar-veterinare a condus la aceasta stare de fapt si, in prezent, asistentii veterinari din zona someaza si nu-si pot practica meseria, neavand medici coordonatori.
Sorin VATAJELU, presedinte PDSR Abrud

     Pe adresa Consiliului Judetean Alba a sosit o adresa din partea guvernului Adrian Nastase, in care se precizeaza ca a fost alocata suma de 20,6 miliarde de lei pentru refacerea unor obiective de infrastructura si inlaturarea efectelor produse de inundatiile din acest an. Potrivit informatiilor furnizate de vicepresedintele CJ Alba, Doru Victor Cetean, din acesti bani vor fi reabilitate urmatoarele obiective: 1 pod la Lupsa - 900 milioane de lei, 14 podete - 4,2 miliarde de lei iar diferenta va fi folosita pentru refacerea celor mai afectate drumuri comunale si judetene, cum sunt cele de la Vidra - Avram Iancu, Albac - Horea, Poiana Vadului - Vadu Motilor, Sohodol etc.
     Presedintele Consiliului Judetean Alba, Augustin Presecan, a apreciat decizia guvernului, adaugand ca membrii cabinetului Nastase au alocat de urgenta aceste fonduri pentru inlaturarea cat mai grabnica a efectelor produse de calamitatile naturale.
     "De altfel, guvernul PDSR manifesta o atentie deosebita judetului Alba si zonei Muntilor Apuseni. Trebuie sa profitam de acest lucru pentru sustinerea financiara a cat mai multor investitii", a spus presedintele Augustin Presecan. Domnia sa a exemplificat si cu faptul ca in acest an s-au alocat judetului Alba nu mai putin de 47 de miliarde de lei din Fondul Special al Drumurilor, in comparatie cu anul trecut cand s-au primit la acest capitol doar 17 miliarde de lei.
Florin ROMAN