Presedintele CJ Alba, Augustin Presecan, a decis ca, pentru o mai buna colaborare si comunicare cu cetatenii, sa fie pusa la dispozitia acestora o linie telefonica gratuita (nr. 985) la care sa fie preluate toate mesajele venite din partea oamenilor. Desi linia functioneaza doar de 10 zile, pana in prezent s-au primit cateva zeci de apeluri, toate acestea fiind inregistrate intr-un jurnal. Presedintele Presecan ne-a declarat ca modul de rezolvare si solutionare al tuturor problemelor ridicate de cetateni vor fi prezentate in presa locala in zilele urmatoare. (F.R.)

     In aceste zile a avut loc o intalnire intre conducatorii Prefecturii, CJ Alba, ai Curtii de Apel Alba Iulia si Parchetului de pe Langa Curtea de Apel, care au dezbatut problema repartizarii platii pentru Palatul Administrativ. Potrivit declaratiei presedintelui CJ Alba, Augustin Presecan, pana in prezent plata gardienilor publici pentru paza obiectivului amintit cifrata la 54 de milioane de lei pe luna se facea doar de institutia pe care o conduce. In urma acestei intalniri s-a stabilit ca cele 54 de milioane de lei sa fie platite in cote parti egale de cele patru institutii. (F.R.)

-Domnule senator, v-ati acomodat deja cu Parlamentul Romaniei. Cum decurge saptamana unui parlamentar?
- Activitatea mea se deruleaza pe doua planuri - in parlament si in teritoriu. Luni si joi particip la sedinte in plen, iar marti si miercuri lucram in comisii. La sfarsitul saptamanii, de regula sambata, am programate audiente in Alba Iulia (in prima si a treia saptamana din luna), Cugir, Zlatna, Sebes, Blaj si curand in Ocna Mures. Tot atunci am programate intalniri de lucru la Prefectura, Consiliul judetean Alba, cu ceilalti parlamentari, cu reprezentanti ai institutiilor publice. Cea mai mare atentie o acord audientelor pentru ca astfel pastrez legatura cu oamenii, cu realitatea economica si sociala a judetului. Mi-am asumat responsabilitatea de a rezolva cat mai repede problemele oamenilor.
-Aveti o ierarhizare a plangerilor care vi se aduc la cunostinta?
-Buna intrebare. Am primit in audienta peste 120 cetateni si pot realiza un anumit barometru al gravitatii solicitarilor. De regula ele sunt cele care preseaza societatea romaneasca: locuri de munca (42%), abuzuri ale justitiei legate de aplicarea legilor proprietatii (21%), lipsa de locuinte, probleme de sanatate. Primarii ne cer sprijinul pentru extinderea retelei de apa si canalizare sau constructia unor camine pentru copiii institutionalizati. E necesara, de pilda, reinfiintarea casei de copii de la Ocna Mures. Uneori vin oameni si cu initiative privind infiintarea unor sectoare productive, propuneri pe care doresc sa le sustin cu toata energia.
-Oamenii vin, pleaca, ce le raspundeti?
-La cabinetul senatorial exista o evidenta clara a problemelor ridicate in audiente. Am stabilit ca fiecare om sa primeasca un raspuns clar la nevoile semnalate.
Lenica BUCUR

     LPolitistii din Cugir au efectuat la sfarsitul saptamanii trecute o razie pe DN1 (E81), in zona Balomir, vad cu vechi state de plata (in valuta) pentru comertul cu placeri rusinoase. Actiunea a constituit din nou un prilej de (placuta?) revedere intre politisti si lotul de amazoane care tineau cu greu piept, buze, coapse si fese turcilor veniti calare pe seile tirurilor. Organizate in cete mici, fara capetenie - proxenet, fetele amusinau combustibilul din rezervorul turcesc de la cativa kilometri distanta. Simturile olfactive (numai) le-au fost blocate brusc week-end-ul trecut de aparitia inopinata a oamenilor in albastru, inarmati pana-n dinti cu procese verbale.
     Dupa intrebarile si raspunsurile de-acum obisnuite, partile s-au despartit cu un schimb de autografe, amazoanele lasandu-si hieroglifele din BI-uri pe procesele verbale (dar) scrise de oamenii legii. In total, fetele vor cotiza catre statul roman vreo 3,6 milioane lei, cam echivalentul TVA-ului si al taxei pe traseu intr-o luna. Distributia, in ordinea plantarii pe carosabil, a fost urmatoarea: Iuliana Florica Hututui (30 ani, din Orastie), Florica Burlacelu (30 ani, din Orastie), Marinela Gacuci (30 ani, din Drasov), Margareta Faur (29 ani, din Sebes), Ana Maria Molnar (25 ani, din Orastie), Nicoleta Emilia Iancu (21 ani, din Orastie), Maria Marinela Turcu (23 ani, din Orastie), Alexandra Coca (22 ani, din Orastie) si Daniela Boca (23 ani, din Deva). Cu tidula in mana, fetele vor presta in continuare mai cu spor pe traseu, stiut fiind faptul ca turcul e deosebit de receptiv si sensibil la legea romaneasca. Si asta nu dintr-un excesiv respect pentru respectiva lege ci pentru ca acolo de unde s-au pornit sa colinde lumea, placerile satisfacute pe traseu se pedepsesc cu ceva ani de prisos.
Nicoleta TOMUTA

     "Oricat de sarac as fi fost, tot mai bine ma simteam la voi", marturisea Marin Preda, amintindu-si de iarna anului 1939, cand, neavand nici palton nici bani de tren, a fost nevoit sa ramana la Abrud, la un coleg de scoala. Ucenicia din acest oras a lui Marin Preda si modul in care se regaseste ea in scrierile autorului constituie una din temele numarului aniversar al revistei Grupului Scolar "HCC" Abrud, "ProLyceum", aparut cu prilejul implinirii a 80 de ani de fiintare a scolii abrudene.
     In ideea intampinarii cum se cuvine a acestui eveniment, colectivul de cadre didactice, la propunerea conducerii, a hotarat ca luna martie sa fie declarata luna scolii, dat fiind faptul ca in martie 1919 a luat fiinta prima sectie in limba romana si tot in martie 1958 scoala a primit numele martirilor rascoalei din 1784.
     Festivitatile legate de Zilele Scolii Abrudene reunesc actiuni de infrumsetare a cladirii si imprejurimilor, realizate cu ajutorul cercului de ecologie, actiuni de marketing incluzand pliante promotionale, expozitii de pictura si creatie vestimentara, machete realizate in atelierele scolii. Nu au lipsit din program activitatile sportive: concursuri sky-alpin, aky-fond, sanie, finala la tenis de masa si sah, cel mai important fiind trialul fotbalistic de sala, cu participarea scolilor generale din Baia de Aries, Abrud, Cimpeni, aceasta fiind si ordinea clasificarii la sfarsitul competitiei.
     In opt si noua martie au avut loc programe artistice dedicate mamelor, profesoarelor si colegelor, sustinute de corul "Alburnus" impreuna cu solisti vocali si instrumentali. Ce-i drept, sarbatoriti au fost profesorii chiar din prima zi a lunii martie, prin intermediul unor martisoare mai speciale, martisoare-epigrama, menite sa caracterizeze mai mult sau mai putin ironic stilul fiecarui dascal. Ca sa fie siguri ca vor fi bine primite liceenii le-au oferit imediat dupa Balul Martisorului, sperand ca buna dispozitie a profesorilor sa se mai prelungeasca cel putin pana-si vor citi acrisoarele ravase. De mentionat traditionala prezentare de moda a liceenelor din Abrud, care a avut loc cu prilejul balului si a starnit un viu interes, mai ales printre colegi.
     La sfarsitul acestei saptamani va avea loc cea mai importanta actiune, Sesiunea de Comunicari Stiintifice, care consta in prezentarea si sustinerea unui numar de 50 de lucrari cu caracter stiintific, rodul muncii de anul acesta al elevilor indrumati de profesori. Aflata la a treia editie, sesiunea de comunicari se desfasoara pe urmatoarele domenii: Limba si comunicare, Om si societate, Matematica si stiinte, Tehnologii. Au fost invitati sa participe directori de scoli si cadre didactice din localitatile invecinate, parinti, fosti elevi, reprezentanti ai principalelor institutii din oras.
     "Ne bucuram sa descoperim interesul pe care-l suscita actiunile noastre", a declarat prof. Elena Chira, directoarea liceului din Abrud, adaugand: "Mai ales ne mandrim cu valoarea stiintifica a lucrarilor prezentate care se imbunatateste de la an la an. Demn de remarcat este faptul ca anul trecut au fost 35 de lucrari iar anul acesta s-au inscris 50". Doamna directoare a tinut sa multumeasca tututor celor care s-au implicat in coordonarea actiunilor dedicate zilelor scolii abrudene si sponsorilor, pentru sprijinul material acordat.
Rodica MIHET