Daca dam crezare statisticii oficiale, si avem toate motivele sa-i dam credit total, inseamna ca, in anul trecut, romanul a cheltuit in medie 70 la suta din venit pe mancare. Proportia atribuita hranei este alarmanta mai ales daca tinem seama de faptul ca, in tarile dezvoltate economic, se cheltuieste pentru hrana 12-18 la suta. Si cat si ce mananca cei din vest fata de noi? Pentru comparatie este bine sa stim ca in tarile cele mai putin dezvoltate partea din venituri atribuita mancarii ajunge la 80-90 la suta. Oare chiar asa de gurmanzi sa fie romanii si sa nu se multumeasca decat cu mancaruri scumpe? Nici vorba de asa ceva. Statistica ne spune ca la noi se consuma de patru ori mai putina carne decat in tarile dezvoltate. Nici nu este de mirare daca in anul trecut s-au produs mai putin de 250.000 de tone de carne (35 la suta) in comparatie cu nivelul anului 1989. Luand ca an de referinta tot 1989, atunci in 2000 s-au produs numai 40 la suta preparate din carne, 27 la suta conserve din carne, 12,3 la suta lapte de consum, 12,8 la suta unt, 33,9 la suta branzeturi, 67,3 la suta zahar. Si comparatia ar putea continua cu multe alte produse alimentare. Dupa unele aprecieri ale Ministerului Agriculturii, in anul trecut cam 70 la suta din produsele alimentare intrate zilnic in meniul nostru au fost aduse din import.
     Adevarul este ca nu abundenta produselor ii ispiteste pe romani sa atribuie 70 la suta din venit pe mancare ci putinatatea castigului pe care il realizeaza. Oamenii se hranesc si se imbraca prost nu pentru ca n-ar sti cum sa-si gestioneze banii. Ca dovada, din totalul muncii sociale a romanului, 62 la suta este destinata hranei, pe cand in tarile civilizate se cheltuieste pentru mancare intre 30-35 la suta din munca sociala, iar tarile aflate in curs de dezvoltare (ce denumire eufemistica) aloca hranei 80-85 la suta din munca sociala. Oare cat ne costa hrana importata si cu ce pret o platim? Intrebarea nu este deloc retorica atata vreme cat pamantul nostru ramane nelucrat, iar septelul s-a imputinat alarmant de mult in ultimii zece ani. In decursul milenarei sale existente, poporul nostru a stiut sa-si asigure hrana din resurse proprii si n-a recurs niciodata la import pentru a nu muri de foame asa cum se intampla acum. Este cat se poate de falsa si rauvoitoare incercarea nerusinata de a da vina pe natura, pe timpul neprielnic. Au fost si in trecut ani secetosi cu arsita, ingheturi ori ploi abundente ce-au dijmuit painea tarii, dar s-a umblat la rezerve pentru ca existau suficiente.
     Daca tot am apelat la cifre pentru a dovedi starea tragica in care se afla agricultura, atunci sa continuam tot cu statistica. Specialistii spun ca, in conditiile de clima si sol ale tarii noastre, nu ar trebui sa cheltuim mai mult de o treime din castigul mediu pentru mancare. Cercetatorii de marca apreciaza ca in tara noastra poate fi crescut un efectiv de peste 6 milioane de taurine, 13,5 milioane ovine, 16 milioane porcine si 100 milioane pasari, cu productii la potentialul genetic actual de 5.000 l lapte/vaca, 1200 g spor/zi,la taurasi, 60 l lapte/oaie, 750 g spor/zi la porci, 300 oua/an si un spor de 45 g /zi la tineretul oviar. Cine se va incumeta sa valorifice aceste resurse?
     Sa fi uitat oare guvernantii ca asigurarea hranei populatiei este componenta esentiala a securitatii nationale? Nu se poate vorbi de securitate sociala atata timp cat nu este asigurata securitatea alimentara. Este cel putin straniu, daca nu absurd, sa cheltuim atat de multe resurse materiale si financiare solutionarii problemei cainilor comunitari si sa ne facem ca nu cunoastem realitatea cutremuratoare din atat de multe familii ce nu pot pune pe masa copiilor nici o bucata de paine. Lipsa hranei si a imbracamintei ii face pe multi copii sa abandoneze scoala si nimeni nu se revolta, nu roseste de drama acestor copii nestiutori de carte a caror integrare activa in societate este de pe acum destul de delicata si dificila. Nimeni nu contesta ca sunt o mie si una de prioritati. Inainte de toate insa omul acestei tari trebuie sa manance. Sa aiba asigurat un trai decent. Altfel se atenteaza la degradarea biologica a natiei, la insusi viitorul poporului nostru.
Sebastian TRUTA