Potop de emisiuni difuzate pe toate posturile autohtone de radio si televiziune, tone de cerneala tipografica revarsata pe munti de ziare plus gala din seara zilei de 24 aprilie au transformat retragerea lui Hagi din Nationala de fotbal a Romaniei intr-un eveniment supradimensionat care a fost, probabil, pe placul multor iubitori ai fotbalului exasperand, in schimb, grupul restrans, fara indoiala, al persoanelor nealiniate, din care face parte, asa cum era de asteptat, si Cristian Tudor Popescu. *"Nu inteleg de ce Hagi nu s-a retras intr-un meci oficial, adevarat si important, cum a fost recentul meci cu Italia de la Bucuresti. Ar fi putut juca in prima repriza impotriva necrutatorilor azzuri, ar fi dat, sunt sigur, totul din el ca sa faca uitata trista amintire a meciului cu Italia de la Campionatul European, ar fi fost inlocuit de un tanar, iar sfertul de ora al pauzei, in care ar fi facut turul de onoare al stadionului si ar fi vorbit publicului, mie, unul, mi-ar fi ramas in minte cu mult mai dens si emotionant decat lalaiala publicitara exploatata la maximum de Mircea Sandu et co. Si poate ca nu l-am mai fi vazut pe Hagi vociferand si injurand, incredibil, si de ziua lui, de data asta pe fotoreporteri si cameramani. Contrar expresiei repetate papagalic de unii si altii, eu nu cred ca Hagi e un model din toate punctele de vedere pentru generatia tanara. E un model de daruire pentru fotbal, de "cainosenie" in acest joc, ca sa nu mai vorbim de valoarea sa creativa de referinta in fata mingii. Dar pentru cine mai este el un model atunci cand scuipa, injura, loveste, raneste, jigneste adversari, arbitri, coechipieri, presa, spectatori, asa cum a facut-o de nenumarate ori de-a lungul carierei sale stralucite si nu s-a putut stapani nici in ultimele clipe, pe stadionul "Lia Manoliu"? De multe ori, Hagi a spus ca momentele sale in care "nu mai e om" se datoreaza tensiunii, dorintei de victorie. Il cred, desi n-o sa cred niciodata ca o victorie isi poate pastra noima si stralucirea intacte atunci cand e obtinuta prin orice mijloace. Ce explicatie mai poate oferi insa Hagi pentru ce-a facut tocmai la sfarsit, marti seara, cand lupta din teren fusese o parodie, si toata lumea de pe stadion, de la arbitru la ultimul om de ordine, nu voia decat sa-l aclame? Nu exista decat una singura: spre deosebire de alti mari jucatori, de pilda Beckenbauer, Cruyff, Pele, Gullit, Matthaus, care au fost si niste domni ai gazonului, marele Hagi crede ca unei vedete trebuie sa i se accepte orice marlanie. Si atunci, tot vedeta ramane, dar model nu". *In sfarsit, daca tot am vorbit de retrageri, ar trebui sa spunem ca una mai putin spectaculoasa, dar in mod sigur foarte sanatoasa, s-a produs odata cu demisia lui Ristea Priboi din functia de sef al Comisiei SIE din Parlamentul Romaniei. * "Despre retragerea lui Ristea Priboi a curs cerneala mai ceva ca despre retragerea lui Hagi. Si poate ca insistentele fanilor lui pedeseristi ca sa revina au fost la fel de patimase ca in cazul lui Gica. Lucru care nu e de mirare daca stam sa cumpanim impresionanta cariera internationala a agentului Priboi. Capitan al cine stie carei echipe de spioni din generatia de aur a generalului Plesita, unii chiar cu contracte in strainatate pe la rusi, colonelul trebuie ca e regretat amarnic de toti colegii lui de lot aflati acum la guvernare. Ce-o sa mai fie de-acum incolo Comisia de supraveghere a SIE fara Priboi? Un grup de civili indisciplinati? O trupa dezorientata si fara unitate la comanda? Un nucleu de fosti colaboratori lipsiti de aportul specialistului? Parca poti sa stii? Ceea ce stim insa sigur e ca Priboi a comis gestul direct in folosul tarii. Fara fapta lui altruista, fara renuntarea lui de spion patriot si fara sacrificiul lui de adevarat securist sa stiti ca NATO nu ne primea nici sa stam de vorba prin gard. Dar asa, dupa cum a tinut sa ne dezvaluie insusi domnul Zero-zero-sase-sase din inaltul staturii sale de pinguin informativ, de maine NATO ne asteapta cu arme, cu bagaje si cu plecaciuni. Mai, sa fie! Inca doi din astia si intram pana duminica in G8! Totusi, o intrebare parca nu ne lasa sa trecem la articolul urmator: ce-o fi oare in capul lui Ristea Priboi? Evident, un raspuns la indemana ar fi: nimic. Corect, dar noi n-am pus intrebarea din punct de vedere anatomic, ci imaginar. De exemplu, in aceasta abordare fantastica, nu-i exclus ca in capul subiectului nostru sa se afle totusi un gand. Doborat de o singuratate cumplita, exilat intre cei patru pereti ai cutiei craniene, unicul gand al lui Ristea Priboi isi va fi repetand nehotarat continutul: <> Pai da, nu?" (Academia "Catavencu", nr. 490) *Ceea ce nu merita cu siguranta bietul popor roman este confuzia totala in care l-a aruncat publicarea de catre CNSAS a noii liste de colaboratori ai Securitatii care au candidat la alegerile din anul 2000. Daca primatul membrilor PRM-ului si ai Aliantei Nationale (PNR si PUNR) nu surprinde pe nimeni, de-a dreptul socanta este prezenta pe respectiva lista a renumitului istoric Dan Amedeu Lazarescu, binecunoscut pentru atitudinea sa anticomunista foarte transanta afisata dupa decembrie 1989 *In declaratia facuta presei, Dan Amedeu Lazarescu, fost detinut politic, afirma ca si-a facut datoria fata de tara, intrucat rapoartele pe care le intocmea cu prilejul unor congrese internationale de istorie semnalau tot ce se discuta impotriva Romaniei pentru a impiedica destabilizarea ei. El a mai spus ca "numerosi parlamentari actuali au avut pana foarte curand relatii cu Securitatea, dar si cu KGB. Relatiile cu KGB continua si azi, intretinute de foarte multi oameni politici aflati in diverse functii, in toate partidele politice. Insa cei care continua si astazi actiunea de tradare a interesului national nu figureaza pe liste. De ce? Pentru ca din ordinul lui Ceausescu au fost distruse, prin 1985, multe dosare de astfel de membri PCR. Apoi, multe au fost sustrase dupa Revolutie. Vor ramane nescoase la iveala dosarele tortionarilor, conducatorilor penitenciarelor si ale membrilor KGB. Asa incat victimele ideii lui Ticu Dumitrescu sunt exclusiv membrii partidelor istorice, care au fost condamnati pentru zeci de ani de munca silnica. Procesul de destabilizare a Romaniei e manevrat si la ora actuala de cei ale caror dosare n-au fost trimise de fosta Securitate. In ce ma priveste, prin rapoartele pe care le-am intocmit, consider ca mi-am facut datoria fata de Romania". *In zilele urmatoare, impotriva lui Dan Amedeu Lazarescu se va porni un adevarat torent de vorbe in care reprosurile politice se vor amesteca, in mod sigur, cu o doza apreciabila de morala. Dar, vorba lui Gabriel Liiceanu, "nu toti privim absolutul din acelasi unghi, iar absolutul observat dintr-o directie nu ne scuteste sa fim failibili intr-alta. Viata, cu caracterul ei paradoxal formidabil, nu desparte niciodata apele dupa paragrafele unui tratat de morala. Daca s-a petrecut ceva cu adevarat teribil in comunism este ca ne-a lasat pe foarte putini neatinsi de ambiguitatea care cuprinde lumea cand diavolul isi face intrarea in scena. Cati dintre noi stim cu adevarat de la al catelea pas al surubului fibra morala plesneste in noi? Si cine nu a cunoscut usuratatea, tentatia derivei, gustul vinovat al indoielii, intr-un ceas sau altul al vietii lui?"
Maria Lucia MUNTEANU