Banca Nationala pare a se fi trezit la realitate
Creditarea economiei - marea sansa a reusitei reformei in Romania
     Dupa recentele negocieri incheiate dintre Guvernul Romaniei si principalele institutii financiare mondiale (Banca Mondiala si Fondul Monetar International), in planul activitatii financiar - bancare din tara noastra pare a se simti un suflu nou. Timid inca, dar de o importanta capitala pentru economia nationala.
     Astfel, dupa achitarea catorva zeci de mii de miliarde de lei, in cadrul datoriei publice interne in primele luni ale anului, "foamea de lei" a Finantelor s-a mai potolit, lucru ce se reflecta in evolutia nivelului dobanzilor platite pentru emisiunea titlurilor de stat. Daca la inceputul anului, statul oferea dobanzi de 45-47% pentru a se imprumuta de la populatie, ultima emisiune de certificate de trezorerie a fost facuta la nivelul unei dobanzi de doar 37% (cu aproape 10 procente mai putin). Aceasta operatie a fost necesara si impusa in principal de respectarea acordurilor cu B.M. si FMI de a atinge tinta de inflatie propusa pentru acest an (sub 30%) dar nu numai. Spuneam nu numai, deoarece, se pare ca, in sfarsit, cei ce diriguiesc sistemul bancar romanesc s-au mai trezit putin din "somnolenta celor 11 ani de tranzitie" ce s-au scurs pana in prezent, perioada in care, cea mai mare parte a resurselor bancare au fost papate de catre "miliardarii de carton", de catre tot felul de "tepari" si inivizi din randul clientelei politice. Lucru ce ne-a costat, dupa cum bine stim, zeci de mii de miliarde luate de la gura romanilor si folosite pentru astuparea "gaurilor negre" din sistemul bancar, precum si falimentul mai multor banci de prima marime. Semnalul de trezire l-a dat in acest sens chiar guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, care vrand sa-si mai spele din pacatele proastei conduceri de pana acum a sistemului bancar romanesc (de care nu este totusi singurul vinovat - n.a.) a pus, in sfarsit, degetul pe rana.
     Ca urmare, Banca Nationala a operat saptamana trecuta cea mai drastica reducere (de aproape 4 puncte procentuale) a dobanzilor oferite la depozitele bancilor. Isarescu le-a spus raspicat de aceasta data bancherilor ca a trecut vremea cand bancile comerciale romanesti puteau obtine un profit mare cu risc zero, facand doar plasamente in titluri de stat sau la Banca Nationala, incercand doar sa speculeze situatiile in care statul avea nevoie de bani si trebuia sa se imprumute la dobanzi uriase.
     "A venit vremea ca bancile sa se orienteze mai mult spre creditarea economiei. Evident ele trebuie sa-si impuna o strategie prudenta, insa nimeni nu le obliga sa dea credite neperformante" - a spus Isarescu. In sfarsit, guvernatorul BNR pare a fi rostit o sintagma magica pentru sistemul bancar romanesc: CREDITAREA ECONOMIEI! Asadar, dupa cum se vede, plasamentele facute la BNR sau intre banci nu mai sunt atat de atractive, motiv pentru care bancile comerciale trebuie sa-si bata putin mai mult capul pentru a gasi si alte modalitati de a face profit. Iata ca, in al 11-lea... an al tranzitiei, conducatorii sistemului bancar romanesc au inteles ca este timpul sa treaca la indeplinirea menirii lor de baza - creditarea economiei.
     Dar, vorba romanului: "Ce a papat lupul ii bun papat"! Desi credem ca nu este tarziu nici acum ca "lupul" sa dea socoteala. Sa li se scoata la vanzare tuturor "tunarilor" si "teparilor" limuzinele, sediile si vilele luxoase, iar banii sa se intoarca acolo de unde au fost luati. Asupra acestui aspect o sa insistam mai mult cu alta ocazie. Sa revenim, asadar, la creditarea economiei.
     O spunem cu toata convingerea ca poate fi marea sansa a economiei nationale romanesti de a se inscrie serios pe o linie ascendenta. De a se smulge din mocirla si marele blocaj financiar in care se afla.
     Dupa cum insusi primul ministru Adrian Nastase a declarat recent, in Romania, in special in sectorul IMM-urilor si al creditelor de consum pentru populatie (care la randul lor pot stimula anumite ramuri ale economiei: constructii, productia bunurilor de consum etc.) exista suficiente oportunitati de afaceri pentru banci.
     Important este, am spune noi, ca cei ce conduc sistemul bancar sa priceapa si sa inteleaga faptul ca bancile nu mai pot ramane in afara reformei de ansamblu a economiei romanesti si ca trebuie sa se implice cu intreg capitalul banesc de care dispun in relansarea economiei nationale. Cel mai mare pacat de pana acum al Romaniei in tranzitie a fost poate faptul ca sistemul bancar a fost... paralel cu sistemul de reforma si nu inclus in acesta.
     De unde si cine sa capitalizeze oare intreprinzatorii autohtoni daca nu o face sistemul bancar romanesc? Cum sa prinda cheag reforma si economia de piata in Romania daca aproape toate lichiditatile si valuta statului trec doar dintr-o banca in alta, fara sa intre si in circuitul productiei bunurilor materiale?
     Fara ezitare trebuie sa o spunem ca, timp de 11 ani, ne-am furat singuri caciula. Daca ar fi existat o politica adecvata a creditului, astazi ar fi existat poate sute de mii de SRL-uri si societati comerciale care ar fi dat si de lucru romanilor dar ar fi adus si importante sume de bani la bugetul de stat.
     Bugetul ar fi fost mult mai bogat, se creau locuri de munca pentru disponibilizatii din marile intreprinderi nerentabile, salariile bugetarilor ar fi fost mai bune, iar romanii nu ar mai fi privit ca la o naluca la capitalism sau la economia de piata.
     Asa, uite ca, si in ziua de azi, marile intreprinderi de stat papa bani cu nemiluita de la buget, privatizarea si restructurarea nu se poate face, deoarece oamenii ies urgent in strada, somajul bantuie peste tot, iar romanii privesc tot mai neincrezatori spre viitor... De aceea, subliniem inca o data, bancile trebuie sa se angajeze cu tot capitalul de care dispun in relansarea economiei. Chiar daca, in conditii de concurenta, pentru atragerea clientilor vor fi nevoite sa scada drastic dobanzile, iar profiturile lor vor fi o vreme mai scazute.
     Efectele pe termen lung le vor fi insa benefice deopotriva lor, ca vor exista (si poate cu profituri mai mari - n.a.) cat si relansarii IMM-urilor, cresterii economice in ansamblu, implicit imbunatatirea nivelului de trai al tuturor romanilor.
Tinu MATES