|
Vestigii istorice inmormantate sub betoanele unor vile somptuoase
•Scrisoare deschisa catre Primaria Alba Iulia si Consiliul municipal
Subsemnatul Blajan Mihai, domiciliat in Alba Iulia, B-dul Transilvania nr. 17, bl. 16, sc. B, etaj 8, ap. 78, judetul Alba, prin prezenta solicitare va rog respectuos sa binevoiti a-mi aproba atribuirea unui teren de 500 mc in incinta cimitirului comunitatii evreiesti din Alba Iulia, str. Vasile Alecsandri, pentru construirea unei colibe personale. Solicit aceasta, avand exemplul altor persoane, cuprinse in suprastructura locala si judeteana, carora li s-au acordat si repartizat terenuri din domeniul public, cimitirele istorice si rezervatiile arheologice existente in vatra municipiului. Pe aceste suprafete, in ultimul deceniu, si-au ridicat casute de vacanta si mici ateliere in valoare de miliarde.
Motivele pentru care solicit terenul citat in aria cimitirului evreiesc pornesc nu de la lipsa de respect si stima deosebita pentru comunitatea israeliana infratita cu romanii de-a lungul veacurilor, ci de la urmatoarele precedente istorice si sociale create de autoritatile locale si trecute cu vederea de slujbasii Ministerului Culturii.
1) Populatia evreiasca din Alba Iulia s-a redus la cateva familii, iar cimitirul comunitatii a ajuns in intravilan, este rar folosit si pe cale de dezafectare. Din acest motiv, raufacatorii au distrus in ultimii ani cateva monumente funerare.
2) Primarul Mircea Hava a aprobat unor persoane influente terenurile adecvate, iar directorii Muzeului Unirii, Vasile Moga, Nicolae Josan si Horia Ciugudean, au avizat favorabil inca din anii 1993-1995 proiectele de constructii ale vilisoarelor si atelierelor ridicate pe "Dealul Furcilor", peste substructiile antice si prefeudale, peste mormintele romane si locul executiei conducatorilor revolutiei motilor din anii 1784-1785. Intreaga zona ocupata de cimitirul
asezarii antice Apulum a fost sortita eradicarii prin aprobarea planului urbanistic de catre Comisia Nationala a Monumentelor Istorice si Siturilor Arheologice din Ministerul Culturii de catre marele ratist emerit Ion Caramitru, sprijinit de Vasile Moga si ing. Mircea Hava.
3) Cimitirul "Cetatii" din secolul al XVIII-lea, situat in strada Tudor Vladimirescu nr. 19 A, a fost atribuit ca teren unor persoane pentru constructia unor vile. Acestea au razuit cu lama buldozerului sarcofagele de piatra de la suprafata solului, prevazute cu inscriptii latine, statui de femei, copii, ingerasi si monumentele funerare, si prin avizarea favorabila oferita cu generozitate de Horia Ciugudean, proaspatul director uns al taranistilor la Muzeul National al Unirii, si prin necunoasterea art. 319 CP de catre oamenii justitiei, fostul complex funerar medieval a devenit in cativa ani un colt de rai unde se balacesc in soare vilele somptuoase ale banului si fortei publice, imbracate in marmura.
4) Cele 21 de cripte, in majoritate maghiare, au fost sparte cu tarnacopul, sicriele si oasele mortilor imprastiate pe cararile ce strabat cimitirul "Maieri". Reprezentantii fortei publice au refuzat sa verifice criptele profanate, sub pretextul ca n-au mijloace de transport pentru deplasare, nu cunosc legislatia in domeniu si "faptele nu se confirma".
5) Cimitirul antic si medieval (sec. VIII-XII) din zona nordica a urbei, cercetat in parte cu doua decenii in urma, a fost distrus si acoperit de pavajul strazilor. Cele 1800 de morminte salvate de la pieire zac in depozitele muzeului si au ramas nepublicate datorita obstructionarii dure a fostilor directori (Gheorghe Anghel, Nicolae Josan, Vasile Moga) si a actualului director taranist Horia Ciugudean si a SRI Alba.
6) Cimitirul medieval (sec. X) din strada Brandusei, partial salvat, a devenit proprietatea unor particulari, care pasesc fara teama pe mormintele stramosilor.
7) Cimitirul militar amplasat in zona blocurilor M de pe "Platoul Romanilor" a fost distrus in anii 1987-1988, iar crucea care marca acest complex funerar a disparut.
8) Cimitirul reformat maghiar din secolele XVI-XVII, situat in Calea Motilor, acoperit de diverse constructii, a fost sters din memoria localnicilor.
9) Cimitirul militar actual are gardul distrus pe alocuri, dalele de marmura smulse din treptele aleii, inscriptiile si insemnele monumentului sovietic sterse sau demantelate, crucile ostasilor romani prabusite.
10) Monumentul ostasilor sovietici din centrul orasului a fost sfaramat fara mila din ordinul primariei pentru a sterge din istorie anii de ocupatie sovietica a orasului.
11) Cetatea habsburgica, ridicata de 20.000 de romani intre anii 1713-1738, este afectata de numeroase interventii care au dus la umplerea santurilor cu pamant, ravasirea teraselor cu lama buldozerului, modificarea galeriilor subterane si transformarea ei in terenuri destinate gradinaritului.
12) In cele trei decenii de activitate arheologica (adica de profanare oficiala!) am dezvelit peste 1500 de morminte din toate epocile. Din acest motiv am devenit imun la visele macabre si, asemenea personalitatilor care si-au construit vile pe mormintele raposatilor stramosi, ma gandesc la prezent, la raiul de pe pamant, si nu la lumea (iadul) mortilor si la memoria istoriei.
Asadar, prin trecerea in revista a motivelor de mai sus, consider indreptatita cererea mea si solicit acordarea terenului pentru ridicarea unei colibe intr-un loc izolat din cimitirul evreiesc, numit in limba lui Goethe "loc de odihna" (Ortruhe). De asemenea, ca bugetar cu un salariu modest, va rog sa binevoiti a-mi acorda si o sponsorizare consistenta si sa-mi indicati caile ascunse prin care unele persoane ale urbei reusesc sa obtina fondurile necesare construirii redutabilelor fortificatii moderne in aria vestigiilor arheologice.
Altfel, in ciuda aprobarii terenului, risc sa nu dispun de mijloacele financiare necesare inaltarii constructiei si sa raman doar cu vizitele in care sa admir peisajul locului si sa buchisesc literele inscriptiilor ebraice incizate pe monumentele funerare.
Si va mai rog, ca novice ce sunt, sa-mi dezvaluiti tainele ascunse ale abilitatii de ocolire a legilor care ocrotesc nefastul si prapaditul patrimoniu national sortit pieirii, pentru a ma putea proteja de exaltatii aparatori ai cainilor... pardon, ai istoriei si relicvelor sale.
Cu deosebita stima pentru alesii orasului Unirii.
Mihai BLAJAN
N.R. Precizam ca Cimitirul evreiesc din Alba Iulia este singurul care a scapat de buldozerele constructorilor si ca cererea de atribuire este doar o fina si subtila atentionare a organelor locale ca macar acest cimitir sa nu fie distrus si batjocorit.
Un nou accident feroviar mortal
Tanarul Sorin Flaviu
Andreica si-a pierdut viata sub rotile trenului
Ieri dimineata, in zona statiei CFR Teius s-a consumat o noua tragedie feroviara, soldata cu moartea unui barbat. Acest accident mortal survine la doar cateva zile dupa ce un baietel din Blaj, care culegea mure langa liniile de cale ferata, a fost agatat de scarile unui marfar si a decedat la spitalul din localitate. Victima accidentului feroviar de ieri se numeste Sorin Flaviu Andreica, nascut la 24 septembrie 1974, cu domiciliul in satul Enciu, comuna Matei din Bistrita Nasaud. Tanarul a fost vazut in noaptea de sambata spre duminica, pentru ultima data, plimbandu-se printre liniile de cale ferata de langa gara Teius. Duminica dimineata, un mecanic de locomotiva a anuntat ca este posibil ca in timpul mersului sa fi lovit o persoana. Aceste presupuneri s-au adeverit in momentul in care pe linie a fost gasit cadavrul lui Andreica. Acesta era pozitionat cu capul pe linie, in rest, pe corp nefiind gasite alte urme.
Plecand de la aceste date s-au avansat doua ipoteze. Prima este ca tanarul s-a impiedicat si s-a lovit cu capul de sine, fiind surprins si accidentat mortal de tren. A doua ipoteza luata in calcul este sinuciderea, adica baiatul si-a pus singur capul pe liniile de cale ferata, mai ales ca nu s-au descoperit si alte leziuni. In urma impactului, capul tanarului a fost zdrobit, Sorin Flaviu Andreica decedand pe loc.
Nicoleta TOMUTA, Florin ROMAN
In judetul Alba
Pensiile cresc, dar pensionarii o duc tot mai greu
In judetul nostru pensia medie lunara realizata in luna iunie 2001 a fost de 1.035.604 lei, cu 56515 lei (adica 5,8 la suta) mai mare fata de luna anterioara. Pensiile de asigurari sociale de stat au crescut in iunie cu aproape 68.000 lei fata de luna mai, ajungand la 1.272.772 lei. In cazul pensiilor de asigurari sociale pentru agricultori in iunie acestea au crescut cu 14.555 fata de luna mai a.c., ajungand la valoarea de 263461 lei. Tot in aceeasi perioada pensiile IOVR au inregistrat cresteri de aproape 65.000 de lei, obtinandu-se pensia medie de 1.271.166 de lei. Ajutoarele sociale de tip pensie s-au majorat cu aproape 25.000 de lei, ajungand astfel la 438794 lei. In luna iunie a acestui an pensia de asigurari sociale pentru agricultori a fost de 4,8 ori mai mica decat pensia de asigurari sociale de stat. Raportul dintre pensia de asigurari sociale de stat pentru munca depusa si limita de varsta cu vechime completa in munca si castigul salarial mediu net, in luna iunie 2001, a fost de 60,3 la suta. Chiar daca pensiile au crescut valoarea acestora ramane totusi mica, neacoperind nevoile de zi cu zi ale pensionarilor. Pe viitor, majoritatea pensionarilor continua sa faca economii la hrana pentru a-si plati intretinerea sau medicamentele ale caror preturi cresc de la o luna la alta. (A.D.T.; R.J.)
|