|
Dupa finalizarea studiilor de fezabilitate
La Rosia Montana exista rezerve certe de 300 tone de aur si 1600 tone de argint
Pregatite de cativa ani, laudate sau criticate, dar in final acceptate, lucrarile de exploatare a zacamantului aurifer de la Rosia Montana sunt pe punctul de a incepe efectiv. Cea mai probabila perioada este primavara viitoare. Pana atunci vor fi terminate si lucrarile de descarcare de sarcina istorica si de cercetare arheologica a zonei viitoarei cariere si se spera in obtinerea tuturor celor 300 de autorizatii necesare. Afirmatia a fost facuta recent de vicepresedintele SC Rosia Montana Gold Corporation - Daniel Andronache. Tot el a informat ca datele studiului definitiv de fezabilitate comandat de compania canadiana Gabriel Resources, detinatoarea a 75% din actiunile Rosia Montana Gold Corporation, indica existenta la Rosia Montana a unor rezerve certe si probabile de peste 300 de tone de aur si peste 1600 de tone de argint. Durata de exploatare, la o rata de prelucrare de 20 milioane de tone minereu/an este de 11 ani.
"Gabriel Resources" a concesionat in 1997 si perimetrul Bucium, unde lucrarile de explorare nu s-au finalizat inca, ele fiind de fapt intrerupte in luna decembrie 2000. Ele vor fi reluate si vor mai fi facute foraje la nord si est de masivul Cirnic, la est si vest de masivul Orlea, intre masivele Orlea si Carpeni, precum si o serie de teste de adancime.
Rezervele totale de minereu la Rosia Montana sunt estimate la 225 milioane de tone, din care zacaminte certe 6,3 milioane de uncii aur (190 tone) si 34,5 milioane de uncii de argint (peste 1000 tone). Rezulta ca rezervele probabile sunt de 4,2 milioane de uncii aur (peste 125 tone) si 20,1 milioane uncii de argint (peste 600 tone). Potrivit studiului, la Rosia Montana vor fi deschise 4 cariere in punctele Cetate, Cirnic, Orlea si Jig, cariere ce vor functiona 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana. Cantitatea maxima de minereu ce va putea fi exploatata intr-un an in aceste cariere este de 24 milioane de tone, daca minereul va avea duritate scazuta, media estimata fiind de 15 milioane de tone. Uzina de procesare a fost proiectata pentru 2000 de tone/ora in cazul minereului dur si 3200 tone/ora pentru minereul moale, caz in care va functiona non-stop ca si minele. Dintre cele patru cariere, prima care va intra in exploatare este cariera Cetate, deoarece este asezata in imediata vecinatate a localitatii si tot acolo va fi construita si uzina de procesare. Vor urma in ordine carierele de la Cirnic, Orlea si Jig. Conform studiului, pe toata durata de viata a carierei, se vor extrage 193 milioane de tone steril. O cantitate de 35 milioane de tone roca va fi folosita la constructia unei fabrici de procesare a deseurilor, iar restul acestora vor fi depozitate in gropile special amenajate de la Corna si Cetate. Productia anuala a companiei se va situa la 26 tone de aur si 125 tone de argint. Investitiile initiale se ridica la 295 milioane de dolari, iar costurile de operare a minei sunt estimate la 107 dolari pentru fiecare uncie/aur. Proiectul de la Rosia Montana beneficiaza de facilitatile acordate zonelor defavorizate si de cele oferite de Legea Minelor, astfel ca pana in luna octombrie a anului 2009 compania mixta Rosia Montana Gold Corporation nu va plati impozit pe profit si va fi scutita pe toata durata proiectului de plata taxelor vamale. Compania va plati insa o redeventa de 2% din valoarea productiei brute.
Anca DINICA
Dosarul Jidvei
O afacere reusita pe Tarnave
•Privatizarea cu investitori corecti, asemenea celor de la SC Jidvei SRL, este sustinuta de Partidul Democrat
Demersul dumneavoastra, in sensul de a prezenta o pozitie oficiala a Partidului Democrat asupra situatiei existente in SC Jidvei SRL, precum si nerabdarea unui raspuns urgent, ma obliga la cateva precizari: *in lipsa presedintelui Biroului Permanent Judetean Alba al Partidului Democrat si primar al municipiului Alba Iulia, domnul Mircea Hava, am incercat sa va fiu de folos si sa va transmit ce credem noi, Partidul Democrat, despre "cazul Jidvei"; *I.A.S. Jidvei, ulterior devenita "S.C. PERLA TARNAVEI", unitate etalon pentru judetul nostru si nu numai, era in anul 1999 intr-o situatie financiara si chiar patrimoniala dezastruoasa, cu peste 70 de hectare de vie scoasa din uz din cauza alunecarilor de teren, cu peste 400 hectare vita de vie compromisa total din cauza ingheturilor si cu cele 300 ha de pomi fructiferi fara rod *lipsa lucrarilor de protectie precum si a operatiunilor tehnologice, a fertilizarilor, au dus la productii mici si la datorii de miliarde de lei la stat, la banci si la diferiti furnizori.
Mai mentionez ca la 1. 03. 1999 in SC "PERLA TARNAVEI" erau angajati cu carte de munca doar 350 de salariati.
Dupa mai multe tentative de privatizare esuate si datorita legislatiei de pana in 1999, care era restrictiva in privinta IAS-urilor, a aparut posibilitatea de asociere si apoi de leasing care au dus la relansarea economica a zonei si la refacerea, incet-incet, dar cu rezultate deosebite, a marcii Jidvei. Mai precizez ca la aceasta data, in S.C. "JIDVEI" SRL sunt angajate 1953 de persoane cu carte de munca, ceea ce inseamna ca 85% din forta apta de munca din localitate lucreaza aici.
Faptul ca la ora actuala s-au plantat 26 ha cu vita de vie, ca sunt pregatite si urmeaza a se planta inca 100 ha, ca profitul este investit pentru retehnologizare cu utilaje si echipamente performante, ne da increderea in posibilitatea de a progresa a zonei si in buna credinta a administratorilor sai.
Ar mai trebui mentionate si actiunile, intr-adevar de laudat, in privinta sprijinului acordat bisericii ortodoxe, comunitatii locale si chiar judetene de catre Liviu si Claudiu Necsulescu, a modului cum au raspuns apelului disperat al fotbalului albaiulian, investind in echipa si salvand-o de la retrogradare si dand in continuare posibilitatea celor 8-10.000 de spectatori sa urmareasca pe viu sambata de sambata echipa favorita.
Modul profesionist in care au inteles sa relanseze, pe piata autohtona si mondiala, faima vinurilor de la Jidvei, ne face sa fim bucurosi sa-i avem ca investitori si patroni seriosi in judet.
In privinta conflictului iscat in SC "JIDVEI", Partidul Democrat Alba urmareste cu atentie tot ce apare in presa locala si centrala. Avem inca incredere in justitie si in puterea ei de a face lumina si dreptate.
Tot ce am relatat mai sus izvoraste din convingerea PD ca numai privatizarea este factorul de progres economic de care are nevoie judetul Alba si intreaga tara, bineinteles privatizare cu investitori corecti si bine intentionati cum de altfel este si cazul celor de la Jidvei.
In speranta ca in scurt timp "cazul Jidvei" va fi finalizat si ca activitatea din societate va intra in normal, va transmitem toata consideratia si stima noastra pentru modul profesionist de a ne da posibilitatea de exprimare a unei pareri.
Deputat PD de Alba, Alexandru PERES
|