|
CJ Alba impulsioneaza lucrarile de reparatii la scolile din judet
A ramas mai putin de o luna pana la inceperea noului an scolar, cand cu totii ne dorim ca elevii sa fie primiti in conditii cat mai bune in toate unitatile de invatamant. In aceasta idee, in cursul zilei de astazi, la Consiliul judetean Alba - presedintele Augustin Presecan va avea o intalnire cu ceilalti factori responsabili. Vor fi discutate in primul rand problemele scolilor din mediul rural - acolo unde consiliile locale nu dispun de toate fondurile necesare repararii scolilor. In fapt, se va analiza stadiul de punere in aplicare a sponsorizarilor la care o serie de agenti economici s-au angajat in urma cu trei saptamani, in cadrul unei intalniri asemanatoare, la care au participat, pe langa conducerea CJ Alba, prefectul - Ioan Rus si inspectorul scolar general al ISJ Alba - Dorin Sandea. Presedintele CJ Alba ne-a informat ieri ca pana acum s-au strans fonduri in valoare de 64 de milioane de lei de la societatile comerciale Drumex SRL Cluj, Alsting SA Alba Iulia, APECC SRL Timisoara - cate 10 milioane de lei, Pro Consulting SRL Alba Iulia, Petrom SA Alba, Proiect Alba SA, Romconstruct SA Bucuresti, Ardealul SA Aiud, Simex SRL Alba Iulia - cate 5 milioane de lei, Conproiect SRL Cluj - 2,5 milioane de lei si Lutsch SRL Pianu de Sus. S-au mai oferit sponsorizari de la BCR Alba, Bancpost Alba, Banca Agricola Alba, SC Bere SA Aiud - in bani, iar alte firme ofera sponsorizari in materiale de constructie sau executare de lucrari dupa cum urmeaza: Autotrans SA Alba - scolile si gradinitele din comuna Metes, Ivinis SA Sebes - Lancram si Sebes, SC Eurogold SRL - Rosia Montana, Tim SA - Hoparta, IMCOP Teius - Stremt, Parc SA Alba Iulia - Cergau, Apa-CTTA Alba - Ciugud, Instalatorul SA Alba - Saliste si Salciua, Alcif SA Alba - Hapria, Universal Service SRL Alba Iulia - Berghin, Prebet SA Aiud - zona Aiud, IAMU SA Blaj - Gradinita nr. 1 Blaj si Scoala generala Tau (comuna Rosia de Secas), Selina SA - Lupsa si Baia de Aries, Montana SA Cimpeni - Scarisoara si Sohodol, Romsilva Alba - Bistra, Apulum SA Alba Iulia - Valea Lunga si Pianu, Liderprod - Avram Iancu, Cominco - Abrud, plus 55 de milioane de lei pentru Vadu Motilor, SC DPL Alba - Mihalt, Vintu de Jos si Lunca Muresului, Unichim Unirea - Unirea. CJ Alba roaga si pe aceasta cale primarii comunelor sa ia de urgenta legatura cu agentii economici pentru executarea in cel mai scurt timp a lucrarilor de reparatii si intretineri curente. De asemenea, in cadrul intalnirii de astazi vor fi stabilite, in functie de necesitati, sumele pe care CJ Alba le va aloca din bugetul propriu.
Anca DINICA
Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba a prezentat
Raportul privind cauzele accidentului de la mina Vulcan
Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba a dat ieri publicitatii un raport privind cauzele accidentului colectiv de munca produs in 7 august 2001 la mina Vulcan. Deoarece Curtea de Apel Alba are arondate judetele Sibiu si Hunedoara, pe timpul cercetarilor a fost prezent la fata locului si procurorul general adjunct de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba, d-l Augustin Lazar. Potrivit rapoartelor intocmite de INSEMEX Petrosani la cererea procuraturii, cauzele posibile ale producerii accidentului de munca au fost: * cablul folosit pentru impuscare era STAS, insa acesta nu avea lungimea minima admisa de 125 m ci avea doar 35 m * firele care duceau la capsele de impuscare faceau atingere, acestea nefiind izolate la punctul de plecare din cablu * scanteile produse de scurtcircuit au fost apte de a provoca explozia amestecului de metan si aer. Un alt raport INSEMEX Petrosani arata ca: * acumularea de metan a fost posibila datorita functionarii necorespunzatoare a instalatiei de aeraj * sursa de initiere a exploziei a constituit-o un scurtcircuit din reteaua de impuscare din apropierea frontului de lucru * aprinderea metanului din suitor s-a transmis pana la galeria directionala vest. Experimentele au confirmat aceste ipoteze. In cauza continua audierea persoanelor civile si a angajatilor. In prima faza s-a constatat ca artificierul (decedat in accident) n-a respectat nici cea mai elementara norma de protectie a muncii. Investigatiile au fost coordonate de Traian Gherasim, adjunctul Procurorului General al Romaniei.
Nicoleta TOMUTA
Aflati in vizita la Allschwil-Elvetia
Consilierii blajeni au initiat mai multe proiecte de viitor vizand colaborarea cu elvetienii
Intors recent dintr-o vizita oficiala efectuata in orasul Allschwil din Elvetia, localitate infratita cu municipiul Blaj, d-l Ioan Solea, primarul blajenilor, ne-a declarat ca din delegatia ce s-a deplasat in tara cantoanelor au mai facut parte consilierii Miron Isaila, George Lita, Ioan Maier precum si Andrei Vinczeler, profesor la Colegiul I.M. Klein, in calitate de translator. Deplasarea facandu-se, pana la Arad, cu autoturismele, n-au lipsit nici surprizele. La punctul de trecere a frontierei Turnu, de la Arad, granicerii unguri "ne-au controlat la sange toate bagajele". Vizita a fost utila, plina de invataminte. Delegatia blajeana a aflat ca primaria elvetiana ofera cele mai multe locuri de munca, 280, prin activitatile si serviciile pe care le presteaza. Deplasarea in localitatile Klus si Aesch, cunoscute podgorii, a oferit prilejul unui fructuos schimb de experienta. In final s-a convenit ca un specialist de la SC Jidvei SRL sa faca o deplasare pentru specializare in domeniul procesarii vinului. Discutiile si contactele avute cu oficialitatile Primariei din Allschwil, cu oameni de afaceri si diverse personalitati s-au concretizat in initierea unor proiecte de viitor, care vizeaza: *dezvoltarea relatiilor dintre scolile celor doua localitati *initierea unor contacte pe linie sportiva *specializarea unor tineri in domeniul comertului, industriei hoteliere, regie comunala *schimburi de experienta in gospodarirea si infrumusetarea orasului, realizarea in comun de mobilier stradal pentru locuri de agrement (banci, mese, locuri de joaca pentru copii, amenajarea de locuri speciale pentru pregatirea gratarelor, micilor etc.).
Primarul municipiului Blaj a subliniat caldura si ospitalitatea deosebita a gazdelor, dorinta sincera de a dezvolta si amplifica colaborarea dintre cele doua localitati infratite. In zilele urmatoare, Primaria blajeana va elabora un program in care va face mai multe oferte concrete partii elvetiene in domenii de interes comun.
Sebastian TRUTA
|