Ultima ora

Absurdităţi ale sistemului de protecţie a copilului din judeţul Alba:
Asistent maternal profesionist cu... 13 copii!
     De fapt absurditatea porneşte în mod coordonat (şi, poate, slujind unor interese de grup) de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţie (ANPCA), de la Bucureşti. Anul acesta s-au alocat, de pildă, 1.517,6 miliarde lei prin cinci Programe de interes naţional (PIN) în sistemul de protecţie a copilului, dar acesta este încă departe de a se îmbunătăţi. Bani pe "apa sâmbetei", care de fapt ţin în viaţă un sistem monstruos, supradimensionat, lipsit de logică şi nefuncţional. Din această sumă totală, 1.183,9 miliarde lei (78%) au fost alocaţi în "continuarea reformei sistemului", 50 de miliarde lei (3,2%) în "restrucrurarea instituţiilor rezidenţiale" şi abia 11,1 (0,73%) miliarde lei pentru "dezvoltarea reţelei de asistenţă socială" din teritoriu, iar pentru "prevenirea abandonului" (şi centrarea politicii sociale pe comunitatea locală) abia 212,4 miliarde lei (13,9%).
     Absurdă este mai ales extinderea reţelei de asistenţi maternali profesionişti care, în judeţul Alba, trebuie (!?) să fie de 200 de persoane până la sfârşitul lunii septembrie. Plătiţi tot printr-un Program de interes naţional, susţinerea financiară a acestora înseamnă alocarea lunară de la bugetul de stat a cca. 300 de milioane lei. (Calculaţi dvs. ce efort reprezintă suma de mai sus, lunar, la nivel naţional!)
     Grav este faptul că pentru "îndeplinirea acestui deziderat", al extinderii reţelei de asistenţi maternali profesionişti, se cam forţează nota în teritoriu. Iată un caz concret, din judeţul Alba, care vă va edifica asupra absurdităţii reţelei: o doamnă din Petreşti, Elena Şuteu, mamă a 12 copii (!) a primit atestat de asistent maternal profesionist şi a luat în îngrijire un copil dintr-un centru de plasament. (Desigur, în schimbul salariului). Nu am avut ocazia să vedem ancheta socială efectuată la domiciliul acesteia, dar pentru a asigura un standard de viaţă decent şi un cadru familial adecvat considerăm că la 13 copii (cu vârste cuprinse între 19 şi 7 ani) familia respectivă ar avea nevoie de condiţii deosebite: venituri substanţiale, un palat cu nenumărate odăi etc. Nu ştim, deci, dacă dânsa are mai mult de 4-5 camere, dar ştim cum şi-a justificat d-na Şuteu opţiunea pentru cel de-al 13-lea copil: pe toţi cei 12 copii naturali i-a alăptat artificial şi fiindcă a crescut "o echipă de fotbal", consideră că are experienţă. Bineînţeles, dacă nu va mai primi salariul de asistent maternal va renunţa la cel de al 13-lea "plod", care va trebui să se întoarcă în instituţia de ocrotire de unde a fost scos, eventual să fie plasat la un alt asistent maternal. Ar fi curios de aflat din ce zonă a judeţului provine copilul respectiv, dacă mai are fraţi etc. Abia atunci vom şti ce fel de "protecţie de tip familial" a gândit că face Comisia pentru protecţia copilului Alba, când a decis că d-na Şuteu este potrivită să lucreze ca asistent maternal profesionist!
Ioan HĂNŢULESCU

Acum, că (ne-) a terminat cu reforma
Grija Guvernului Năstase e schimbarea numelui comitetelor şi comiţiilor
Se pare că Guvernul Năstase a terminat cu reforma, iar dacă n-aţi prins de veste e numai vina dvs. Fiindcă altfel nu putem interpreta frenezia cu care se ocupă de schimbarea numelor de instituţii. De pildă AVAB. Nu, că nu mai e AVAB pe care o ştiaţi dvs. de pe vremea lui Grecea. Acum nu-i mai zice Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare, ca atunci. Acum e Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare. Mă înţelegeţi, autoritate, nene, nu te joci cu ea ca pe vremea când era doar o amărâtă de agenţie cu nişte "amărâţi" de funcţionari, plătiţi cu nişte "amărâte" de salarii de bugetar care "cântăreau" zeci de milioane bucata! Pe lună, nu pe an. De când a devenit autoritate? Aceasta nu pot să v-o spun fiindcă nici în siteul AVAB nu scrie explicit. Scrie doar când s-a înfiinţat Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare. Ce mi-a stârnit buna dispoziţie a fost faptul că Guvernul Năstase a reuşit performanţa de a-i schimba de două ori numele în numai câteva luni de guvernare! Fiindcă între agenţie şi autoritate instituţia a trecut şi prin stadiul de Oficiul pentru Recuperarea Creanţelor Bancare, de parc-ar fi o SRL fantomă! Cine ştie câte nume va mai schimba până pică Guvernul Năstase?!
Florin SILEA

Fiii satului s-au întors pentru o zi acasă
Împreună la sfinţirea noii biserici
Vatră locuită încă din Epoca Neolitică, localitatea Petreşti şi-a chemat fiii acasă. Invitaţiei, lansate de un grup de iniţiativă coordonat de preotul Alexandru Coman şi sprijinit de primarul municipiului Sebeş - Mugurel Sârbu, i-au răspuns foarte mulţi dintre fiii satului, unii dintre ei venind special din Germania. Se ştie că una dintre caracteristicile Petreştiului este tocmai convieţuirea seculară dintre saşi şi români, ambele comunităţi exercitându-şi influenţa una asupra celeilalte, dar, cu toate acestea, fiecare păstrându-şi identitatea. Şi tocmai pentru a ilustra istoria şi devenirea localităţii, dar şi a întregii Văi a Sebeşului, în cadrul manifestărilor organizate la sfârşitul săptămânii trecute a fost inaugurat un muzeu, ale cărui colecţii - de arheologie, etnografie, obiecte de cult, sau fotografii document - suntem siguri că se vor îmbogăţi de la an la an. Dar muzeul este parte a unui ansamblu mai mare cu care petreştenii se mândresc. Lui i se alătură noua biserică ortodoxă şi Monumentul Eroilor - ambele sfinţite ieri de ÎPS Andrei, arhiepiscop de Alba Iulia, în prezenţa a numeroşi credincioşi. Biserica nouă din Petreşti este în primul rând, desigur, un lăcaş de cult; ea va deveni însă, datorită monumentalităţii sale şi picturii, un obiectiv obligatoriu într-un itinerariu turistic-cultural în zonă. Preotul Alexandru Coman, amintindu-şi că în pridvoarele vechilor biserici erau pictaţi ctitorii sau voievozii importanţi, s-a gândit să împodobească intrarea în biserică cu chipurile lui Blaga, Goga şi Coşbuc, cu cele ale lui Platon şi Aristotel, aducând deopotrivă un omagiu acestora, dar şi creştinismului, care "lumină fiind atrage lumină".
Cu lacrimi în ochi, o petreşteancă acum locuind în Germania mărturisea un fapt banal, dar credem foarte semnificativ pentru legăturile care există încă între fiii Petreştiului: niciodată de ani şi ani de când trăieşte în Germania nu a visat oameni sau locuri de acolo, ci doar oamenii şi plaiurile copilăriei şi maturităţii sale. Începută în sunetele celebrei Fanfare a saşilor din Petreşti (acum formată mai mult din români), manifestarea s-a încheiat cu voie bună, bere şi desigur regretul că până la viitoarea reîntâlnire va trece cel puţin un an. Alături de petreşteni s-au aflat pe parcursul celor două zile de sărbătoare senatorul PSD - Cornel Filipescu, subprefectul judeţului Alba - Ioan Maier, directoarea Prefecturii judeţului Alba - Adriana Ursa, col. Marin Aron - comandantul IPJ Alba, consilieri locali şi oameni de afaceri din municipiul Sebeş şi din împrejurimi.
Anca DINICĂ

Vălişoara a spart gheaţa
     O zi binecuvântată de Dumnezeu a strâns duminică laolaltă pe toţi fiii şi fiicele Vălişoarei, risipiţi ca sămânţa dusă de vânt în cele patru zări. Este pentru prima dată când în comuna Livezile, cu cele patru localităţi componente, are loc o întâlnire cu fiii şi fiicele satului. Cinstea şi onoarea de-a fi gazdele unei astfel de iniţiative emoţionante a revenit celor din Vălişoara, localitate atestată documentar din 1342. Până pe la 1900, satul purta numele de Vale. Pentru că nu prea exista o vale ci doar două pârâiaşe mai mici, ne spune d-l col. Ionel Şimon, autor al unei valoroase monografii, sătenii s-au gândit că este mai potrivit şi i-au zis Vălişoara. În evocările consacrate evenimentului localnicii au relevat faptul că există dovezi certe că pe actuala vatră a satului a existat o aşezare dacică ce poartă şi azi numele de Cetate.
     Locuitorii comunei Livezile, primar Irimie Iounaş, şi-au împărtăşit bucuria revederii cu mulţi invitaţi pe care i-au dorit alături de ei. Din partea Prefecturii judeţului Alba a luat parte d-na jurist Mariana Oprea, iar CJ a fost reprezentant de d-l Doru Cetean, vicepreşedintele. A luat parte la sărbătoarea vălişorenilor şi deputatul Dan Simedru. După întâlnirea din Grui, gazde şi invitaţi s-au deplasat la Monumentul eroilor din centrul satului, unde un sobor de preoţi a oficiat o slujbă de pomenire în cinstea celor mulţi ce s-au jertfit pentru patrie. Frumoasă cinstire de a-i invita şi ajuta să urce pe treptele monumentului pe veteranii de război în frunte cu nonagenarul satului. Elevi, tineri, bătrâni, săteni de toate vârstele au făcut legământ să ducă mai departe satul cu valorile lui nepieritoare. Din vocea tremurândă a celor reveniţi pentru o zi în satul natal n-a lipsit regretul că satul nu mai este atât de populat şi prosper ca odinioară. O mulţime de case şi gospodării au rămas în grija numărului. Stau mărturie emoţionantele versuri aparţinând lui Teodor Crişan, venit tocmai din Bucureşti. "Nu mai sunt pe Luncă oameni/Turme nu mai sunt de oi/Nici cirezi de vite parcă/Nu mai sunt în sat la noi/Ceteraşii nu mai cântă/De Haidău cu juni feciori/Nici de joc cu fete faine/La Hărţeşti în sărbători."
     În continuare, manifestările s-au desfăşurat pe scena amenajată în aer liber din curtea noului cămin cultural inaugurat cu acest prilej. Fără truda consilierului Eugen Flentea, a viceprimarului Petru Moga, a sătenilor şi sponsorilor, vălişorenii nu ar fi avut acest lăcaş de cultură. În ciuda unui val de ploaie, mulţimea nu a părăsit serbarea. Au rămas să se bucure de programul artistic susţinut de Doina Mureşului din Aiud şi de taraful Lasca din Arad. Vălişorenii şi-au dat întâlnire peste cinci ani la cea de-a doua ediţie a fiilor satului.
Sebastian TRUŢA