Inundaţiile au făcut ravagii în zona Zlatna şi Munţii Apuseni
Circa 600 de locuitori din satul Trîmpoiele au rămas izolaţi
Din cauza precipitaţiilor abundente căzute zilele trecute în zona Zlatna au fost înregistrate pagube însemnate, mai multe gospodării din localităţile aparţinătoare rămânând izolate. DC 174 care străbate localitatea Boteşti a fost deteriorat. În satul Dobrot, 80 la sută din drum s-a rupt pe o distanţă de aproape 1 km. Astfel, în prezent, accesul spre satul Dobrot este dificil, iar localnicii circulă numai pe jos. În satul Trîmpoiele s-a rupt un pod, 598 de locuitori rămânând izolaţi, iar momentan nici un mijloc de transport nu mai poate să circule în această zonă. Pe o distanţă de aproape 2 km drumul s-a surpat şi urmează să se ia măsuri de remediere a spaţiilor afectate. Din cauza revărsării apelor mai multe gospodării au fost inundate, oamenii solicitând în acest sens sprijinul primăriei Zlatna. Potrivit informaţiilor primite din partea d-lui Daniel Negrea, viceprimarul oraşului Zlatna, în cursul zilei de ieri au demarat lucrările de decolmatare a râului Ampoi. Tot de ieri se acţionează cu un buldozer, urmărindu-se refacerea albiei râului pe o porţiune de 100 de metri.
În cursul săptămânii trecute urma să aibă loc licitaţia lucrării de refacere a drumului către satul Dobrot, finanţată de Fondul Român de Dezvoltare Socială. Înainte de organizarea licitaţiei, edilii Zlatnei s-au deplasat împreună cu proiectantul, constructorul şi reprezentanţii comunităţii locale în zona de execuţie a lucrării. "Fondurile alocate pentru acest proiect se ridică la 75.000 de dolari, însă ca urmare a pagubelor produse de inundaţii refacerea drumului costă dublu", ne-a declarat viceprimarul Daniel Negrea. Sunt promisiuni ca atunci când proiectul va fi refăcut să se suplimenteze fondurile necesare execuţiei. În ceea ce priveşte despăgubirile ce se vor acorda celor ce au avut de suferit din cauza inundaţiilor, până marţi, 4 septembrie, se va întocmi o documentaţie ce va cuprinde gospodăriile calamitate, iar apoi se va aştepta răspunsul factorilor de decizie. La solicitarea autorităţilor locale au fost prezenţi recent la Zlatna reprezentanţi ai Prefecturii Alba, CJ Alba, SGA Alba, Comisiei Judeţene de Apărare Împotriva Dezastrelor şi Inspectoratului Judeţean de Protecţie Civilă. Aceştia urmează să stabilească valoarea pagubelor produse de inundaţiile din această zonă. Deocamdată, până la sosirea fondurilor suplimentare şi demararea proiectului finanţat de FRDS, primăria Zlatna este obligată să-şi cheltuiască banii (şi aşa puţini) pentru refacerea căilor de comunicaţie şi asigurarea circulaţiei locuitorilor din zonă. Numai pentru închirierea unui buldozer, primăria Zlatna plăteşte 10 milioane de lei pe zi. Deci, dacă proiectul finanţat de FDRS ar fi fost demarat mai devreme, edilii Zlatnei nu şi-ar fi risipit banii pe lucrări provizorii şi, mai ales, neprevăzute la data stabilirii bugetului local.
Adriana DURIGĂ
Ploile torenţiale au "măturat" drumurile din Apuseni
•Bilanţul distrugerilor este impresionant
În ultimele zile, ploile torenţiale care s-au abătut asupra Munţilor Apuseni au produs adevărate ravagii, în special în ceea ce priveşte infrastructura. Potrivit vicepreşedintelui Consiliului judeţean Alba, Doru Victor Cetean, pe DJ 107 K Galda de Jos - Întregalde - Mogoş, între km 34 + 500 - 35+700 s-a constatat colmatarea şanţurilor şi spălarea platformei drumului pe o suprafaţă de 4000 mp. De asemenea, la km 35+700 s-a constatat afectarea corpului drumului pe o lungime de 4 metri liniari iar la km 35+660 - 37+550, colmatarea şanţurilor şi spălarea platformei drumului pe 3000 mp. Pe DJ 107I: Aiud - Râmeţ - DN 74, la km 49+340, drumul este afectat pe 10 metri liniari. Membrii comisiei deplasate la faţa locului au propus intervenţia pentru restabilirea circulaţiei în condiţii de siguranţă, lucru care s-a şi realizat. Ploile torenţiale căzute în perioada 21-26 august la Meteş, au produs următoarele pagube: o stradă din satul Văleni - Valea Ţiganilor - a fost afectată pe o porţiune de 500 m (din care 250 m drum este impracticabil); drumul ce face legătura între satele Văleni şi Poiana Ursului, în lungime de 3,5 km, a fost distrus în proporţie de 90 la sută; drumul spre Valea Bobului, sat Poiana Ampoiului - distrus pe o porţiune de 150 m, în proporţie de 70 la sută; drumul "Pe Luncă" - pe o lungime de 100 m distrus 70 la sută; drumul "Valea Meteşului" din satul Meteş afectat pe un km în proporţie de 80 la sută; drumul Poiana Ampoiului - Valea Mare afectat pe 1,7 km din care: 5 podeţe tubulare colmatate, 120 m rupturi în drum şi 50 metri depuneri de aluviuni. Vicepreşedintele CJ Alba, Doru Victor Cetean, ne-a declarat că deja s-au făcut primele intervenţii, la Zlatna acţionând salariaţii de la Foricon iar la Meteş cei de la DPL Alba.
Florin ROMAN
Greva foamei în faţa
Palatului Administrativ
De circa 48 de ore, Elena Mara, de 56 de ani, din localitatea Cugir s-a postat în faţa Palatului Administrativ din Alba Iulia, susţinând că a intrat în greva foamei. Femeia a lucrat timp de 10 ani la Uzina Mecanică Cugir şi alţi 7 ani la Institutul de Gospodărire a Locuinţelor din Valea Jiului şi are o fiică de profesie medic. Protestatara susţine că a fost nedreptăţită atunci când a fost disponibilizată de la uzina cugireană pe baza Ordonanţei nr. 9, întrucât nu şi-a primit toate drepturile băneşti care i se cuveneau. De asemenea, femeia susţine că are o situaţie materială precară, în urma faptului că şi-a pierdut bruma de avere agonisită la FNI şi are o pensie foarte mică. Întrucât nu are cu ce se întreţine, ea a solicitat ajutorul statului, recurgând la greva foamei ca o formă extremă de protest. Elena Mara a declarat presei că nu va renunţa la grevă până când factorii responsabili nu-i vor da dreptate. În cursul zilei de ieri, femeia a fost vizitată de un echipaj al ambulanţei Alba, care a stabilit că starea de sănătate a pacientei este bună.
Florin ROMAN
Primăriile - asaltate de cereri de
retrocedare a imobilelor abuziv confiscate
Urmaşii bogătaşului Aurel
Albini solicită restituirea în natură a Castelului din Galda
•În prezent, în acest imobil sunt internaţi 80 de bolnavi cu probleme psihice irecuperabile
Şi în judeţul Alba, ca în majoritatea zonelor ţării, primăriile sunt asaltate în aceste zile de cetăţeni care depun notificări şi cereri de retrocedare, ce vizează imobile confiscate abuziv de regimul comunist trecute ulterior în proprietatea statului român.
Un caz mai deosebit este semnalat la Galda, unde urmaşii de drept ai fostului bogătaş Aurel Albini, proprietar al minelor de aur de la Zlatna, solicită restituirea în natură a castelului din localitate, unde în prezent funcţionează un spital pentru bolnavi psihici. Potrivit documentelor, Albini a cumpărat în 1937 acest imobil, alături de alte case, o moară, magazie şi terenul pe care se află amplasat cimitirul, de la Arpad Kemeny, lucru confirmat şi de extrasele de carte funciară. În total este vorba despre o suprafaţă de circa 20 ha teren. Pentru toate acestea, nepotul lui Albini, Horaţiu (în prezent medic la Cluj-Napoca) care posedă certificat de moştenitor autentificat şi mătuşa acestuia, Elisabeta, au depus la Primăria Galda două notificări prin care solicită restituirea în natură a bunurilor amintite.
În prezent, în Castelul de la Galda funcţionează doar o secţie a spitalului în care sunt internaţi 80 de bolnavi cu probleme psihice irecuperabile. Cazul Galda a fost adus şi la cunoştinţa autorităţilor judeţene, urmând ca în cel mai scurt timp să se găsească cele mai bune soluţii.
Florin ROMAN