Ultima ora

Judeţul Alba înregistrează datorii mari la furnizarea energiei termice
•Primul în topul datornicilor se află municipiul Alba Iulia cu aproximativ 25 miliarde lei
Situaţia restanţelor populaţiei, agenţilor economici sau instituţiei bugetare din judeţul Alba către societăţile comerciale producătoare şi distribuitoare de energie termică este una de natură să îngrijoreze în perspectiva nu prea îndepărtată a anotimpului rece. Astfel la data de 25 august a.c., datoriile se ridicau la considerabila sumă de 47,8 miliarde de lei din care o mare proporţie şi anume 37,7 miliarde lei reprezentau restanţele populaţiei. Pe prima poziţie în acest top negativ se află municipiul Alba Iulia cu 24,2 miliarde lei din care 21 miliarde reprezintă restanţele populaţiei iar 2,4 miliarde lei ale agenţilor economici. Urmează municipiul Aiud cu 13,3 miliarde lei din care 8,4 miliarde lei este partea populaţiei şi paradoxal, 3 miliarde sunt datoriile instituţiilor bugetare din localitate, restul fiind "apanajul" agenţilor economici. Cel mai bine la acest capitol stă oraşul Zlatna cu doar 168,9 milioane lei urmat de Cîmpeni cu 398,5 milioane lei, aici remarcând faptul că atât instituţiile bugetare cât şi agenţii economici nu au nici un leu datorie. În respectiva situaţie prezentată şi prefectului Ioan Rus nu figurează oraşul Abrud unde în iarna 2000-2001, nu s-a livrat energie termică la populaţie, instituţii publice şi agenţi economici din lipsa contractelor cu beneficiarii. Totuşi pentru această iarnă, a fost pregătită o centrală termică pentru furnizarea energiei doar către populaţie. În oraşele Baia de Arieş şi Teiuş, s-a renunţat la prepararea agentului termic în centralele de cvartal, beneficiarii (asociaţiile de proprietari şi persoanele fizice) renunţând unilateral la contractele de furnizare. În schimb în cele două localităţi se utilizează surse locale de încălzire, cum ar fi sobe, centrale termice de apartament şi centrale termice de scară.
La rândul lor societăţile de furnizare a agenţiilor termice din judeţ înregistrează datorii, sub restanţele la încasările proprii către SC Electrica, Distrigaz şi Petrom şi anume 43,8 miliarde. Defalcaţi, 43,3 miliarde lei reprezintă restanţele către Distrigaz, 702,3 milioane la SNP Petrom iar restul către SC Electrica. Şi la acest capitol tot municipiul Alba Iulia deţine întâietatea cu 19,04 miliarde lei la polul opus situându-se Cîmpeni cu 216,1 milioane lei.
Răzvan JURCĂ

Municipiul Alba Iulia a bătut trei judeţe... la frumuseţe!
Diana Avram a devenit "regină" peste Alba, Sibiu şi Hunedoara
tipa

Nenumăratele discoteci de pe raza a trei judeţe (Alba, Sibiu şi Hunedoara) au fost tot atâtea popasuri pentru "Caravana vacanţei 2001", organizată în perioada 1 iulie - 27 august a.c. de către Prefectura Alba, Consiliul judeţean Alba, Fundaţia pentru tineret şi Club Fan Show din Alba Iulia. Turneul, având ca scop lansarea şi promovarea de tinere talente din judeţul Alba, a avut ca participanţi formaţiile de muzică dance "Kristya", "Instinct" şi "El Gino" (laureat al Festivalului studenţesc de muzică dance "Costineşti 2001"), perechea de dansatori Romeo şi Romina, interpreta de muzică indiană Brianca, trupa de prezentare a modei "Show manechin" etc. La fiecare popas au fost organizate spectacole şi concursuri, nelipsind, desigur, "Gala Miss - Discovacanţa 2001", pentru care au votat toţi spectatorii din cele trei judeţe străbătute. Aceştia au deliberat, şi la punctul terminus al turneului ("Disco Tiger" - Strei) a fost încoronată "Regina frumuseţii": Diana Avram, 17 ani, din Alba Iulia, elevă la Colegiul "Dionisie Pop Marţian". Peste câteva zile "Majestatea-sa Frumoasa Frumoaselor" va participa la un nou turneu, la Bucureşti, de unde sperăm să revină cu o nouă coroniţă. Şi, trebuie să recunoaşteţi, are toate atu-urile pentru a o obţine. Vorba poetului: "...mereu vei învinge,/ căci dintre toate creaturile ce descind din măr şi din şarpe/ numai tu ai otrava fructelor/ femeie!" (I.H.)

Corespondenţă de la Braşov
Cerbul de Aur 2001 - un început bine organizat
Prima ediţie din mileniul 3 a festivalului Cerbul de Aur se remarcă cel puţin până acum printr-o bună organizare. Lucru remarcat de toţi jurnaliştii: deschiderea oficială a debutat exact la ora programată, ceea ce în România e demn de remarcat.
Cocteiul de deschidere a festivalului a avut loc în curtea restaurantului "Cetate". Concurenţii, organizatorii, oficialităţile şi ziariştii prezenţi au ascultat discursurile rostite de deputatul PSD Constantin Niţă, cel care s-a ocupat de reluarea "Cerbului de Aur", Liviu Pojoni, directorul festivalului, prefectul Otilia Neagoe şi primarul Braşovului, Ioan Ghişe. După acest moment lumea s-a repezit spre mesele încărcate cu bunătăţi, muzica populară românească înviorând atmosfera. Meniul a fost alcătuit în principal din specialităţi vânătoreşti: fazan umplut cu fructe, medalion de mistreţ cu fructe, escalop de iepure, medalion de căprioară, păstrav umplut cu salată a la rousse, terină de căprioară, galantină de iepure, medalionul de merluciu, muşchiul de căprioară cu sos, galantină de fazan şi ale bunătăţi. Toate acestea au fost udate din belşug cu vinuri româneşti. Pentru că nu ştiau dansuri populare româneşti, unii dintre ei s-au descurcat apelând la câteva figuri de dance şi break-dance.
Dan GHERMAN

Prefectura a solicitat Guvernului încă 795 milioane pentru OJCA Alba
În curând, oficiile judeţene de Consultanţă Agricolă se vor organiza ca instituţii publice cu personalitate juridică, în subordinea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă, în cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu finanţare de la bugetul de stat. Între priorităţile acestor oficii se regăseşte şi colaborarea la nivel judeţean cu Direcţiile Generale pentru Agricultură şi Industrie Alimentară, la realizarea programelor de sprijinire a producătorilor agricoli. Centrele locale de Consultanţă Agricolă vor fi în subordinea OJ de Consultanţă Agricolă, finanţate de la bugetele locale. Referitor la situaţia financiară a OJ de Consultanţă Agricolă Alba, pe anul 2001 s-a aprobat suma de 2,583 miliarde lei, iar la rectificarea de buget s-au mai aprobat încă 400 milioane lei. Necesarul de fonduri pentru anul în curs este însă de 3,777 miliarde lei, rezultând astfel o diferenţă în minus de 795 milioane lei, din care 321 milioane lei reprezintă rambursarea de către Consiliul judeţean Alba a salariilor pe primele 6 luni ale anului 2001 a personalului disponibilizat. De asemenea, Prefectura Alba a solicitat în acest domeniu suma de 150 milioane lei necesară pentru cursurile de formare profesională în meseriile de tractorist, preparator în industria cărnii şi brutar - patiser - preparator paste făinoase, finanţate conform OG nr. 61/1998. Toate aceste chestiuni au fost prezentate de către prefectul Ioan Rus la reuniunea de la Snagov. (R.J.)

De la începutul anului 2001
Prefectul Ioan Rus a considerat nelegale 42 de acte administrative ale consiliilor locale
De la începutul anului şi până în prezent, prefectul judeţului Alba av. Ioan Rus, a considerat ca fiind nelegale 42 de acte administrative (hotărâri de consiliu local şi dispoziţii ale primarilor) în conformitate cu art. 111 din Legea 63/91 republicată şi art. 135 din Legea 215/2001. În acest sens a fost întocmită procedura prealabilă şi anume o solicitare a prefectului către emitent, în vederea modificării sau revocării actului considerat nelegal. Majoritatea hotărârilor de consiliu local, contestate de prefectul Ioan Rus, au fost de altfel şi revocate, doar 4 dintre acestea ajungând în contencios administrativ, 3 dintre ele fiind soluţionate favorabil iar una se află încă pe rol. Procedura revocării actelor administrative, este foarte des folosită de consiliile locale din judeţul Alba întrucât nimeni nu riscă dizolvarea prevăzută de legea administraţiei publice. La art. 57 se prevede că un Consiliu local poate fi dizolvat dacă în termen de 6 luni, a adoptat cel puţin trei hotărâri care au fost anulate de instanţele de contencios administrativ prin sentinţele definitive şi irevocabile. Obiectul hotărârilor consiliilor locale considerate nelegale de prefectul Ioan Rus este foarte divers. De exemplu Consiliile locale din Alba Iulia, Săsciori, Sâncel şi Sălişte au aprobat cu încălcarea prevederilor legale, taxă de oficiere a căsătoriei. La Alba Iulia, Aiud, Fărău şi Cenade s-au produs nereguli în numirea comisiilor de concesionare iar la Cugir şi Zlatna s-au semnalat aceleaşi aspecte în privinţa desemnării unor Consilii de Administraţie. O hotărâre de pomină, a adoptat Consiliul local Avram Iancu şi anume admiţând ca şi criteriu pentru ocuparea unui post de contabil, posesia permisului de conducere.
În privinţa dispoziţiilor eronate ale primarilor amintim pe cele referitoare la desemnarea comisiilor de licitaţie (Aiud, Ocoliş, Vinţu de Jos, Şugag), dar şi la numirea comisiilor de recensământ a populaţiei unde bătălia este mare având în vedere că se plăteşte câte 250.000 lei zilnic pe o perioadă de trei săptămâni.
Răzvan JURCĂ