Pagina 1

La un an de la investitură, după un lobby diplomatic susţinut, Guvernul Năstase bifează o importantă realizare
•Ieri, la Bruxelles, s-a decis în unanimitate de către miniştrii de interne şi justiţie din ţările UE ridicarea vizelor pentru români, care de la 1 ianuarie 2002 vor putea circula liber în spaţiul Schengen
Ministrul german de Interne, Otto Schilly, care a devenit peste noapte unul din prietenii României, a declarat că miniştrii de interne ai Uniunii Europene au luat în unanimitate decizia de a ridica obligativitatea vizelor pentru cetăţenii români. La conferinţa de presă, Otto Schilly a mai spus că decizia a fost posibilă datorită eforturilor depuse de România. Dar, a adăugat ministrul german de Interne, "vom continua să urmărim situaţia din România şi decizia înseamnă că România va trebui să-şi sporească eforturile de a răspunde cerinţelor Uniunii Europene".
Domnul Schilly, care a avut o întrevedere şi cu ministrul de Interne Ioan Rus, a mai spus că România s-a străduit să rezolve problema întoarcerii apatrizilor. Altfel, a adăugat ministrul german de Interne, ţara sa nu ar fi putut lua decizia ridicării vizelor pentru români, dar, a conchis el, Guvernul român s-a comportat corect şi serios. (S.F.D.)

Declaraţia premierului Adrian Năstase
     Decizia adoptată astăzi, la Bruxelles, în cadrul reuniunii Consiliului JAI, de a se renunţa, începând cu 1 ianuarie 2002, la regimul vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în spaţiul Uniunii Europene (mai puţin în Marea Britanie şi Irlanda, care nu sunt integrate în Sistemul Schengen) are o importanţă cu totul aparte pentru România. Ea se înscrie în calendarul momentelor de referinţă care marchează recunoaşterea eforturilor depuse de cetăţenii români, pe parcursul ultimilor 12 ani, pentru consolidarea democraţiei româneşti şi reîntoarcerea în familia democraţiilor europene. România - ca ţară - cetăţenii ei şi-au reluat locul demn în contextul european. Apreciem încurajările şi suportul efectiv al autorităţilor comunitare şi, în mod deosebit, pe cel al Statelor Membre ale Uniunii. Doresc să menţionez în acest sens, în special Germania şi Franţa, dar şi pe ceilalţi prieteni ai României. Tuturor, în numele cetăţenilor români şi al meu personal, le mulţumesc.
     În mod special, suntem recunoscători Comisarilor Verheugen şi Vitorino, doamnei Baronese Nicholson, care s-au dovedit avocaţi şi prieteni ai României, încă de la începutul mandatului actualului Guvern. Şi pentru că, peste câteva zile, Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului, considerăm acesta ca un vot de încredere a UE pentru poporul român şi, desigur, pentru actuala echipă guvernamentală. Ţin să mulţumesc de asemenea ministerelor din Guvernul României direct implicate în acest demers, în special Ministerului de Interne, ministrului Ioan Rus, care au dedicat timp şi eforturi deosebite obţinerii acestui rezultat. A fost un model de cooperare, necesară dacă dorim a avea succes în privinţa aspiraţiilor noastre de a adera la Uniunea Europeană.
     Rezultatul obţinut a fost posibil şi ca urmare a ajutorului oferit de ministerele de interne şi de poliţiile de frontieră din Germania, Franţa, Spania şi alte state membre, în cadrul unor convenţii de twinning prin care am reuşit să perfecţionăm personalul, să adoptăm legislaţia comunitară şi să implementăm mare parte din regulile Schengen în România. Comisia Europeană şi statele membre ale UE ne-au sprijinit activ în efortul nostru de securizare a frontierelor. România a luat măsuri pentru securizarea documentelor de călătorie şi identitate, iar de anul viitor cetăţenii săi vor avea noi paşapoarte, conform normelor de securitate din Uniunea Europeană. Au fost semnate acorduri de readmisie cu toate statele membre, mai puţin Marea Britanie şi Portugalia, care urmează a fi finalizate. Au fost făcute investiţii de peste 60 de milioane de euro pentru echiparea poliţiei de frontieră, am luat măsuri pentru prevenirea traficului de persoane, în plan legislativ şi operaţional, prin realizarea unor grupuri de lucru cu statele vecine. Cooperăm cu acestea pentru a combate corupţia, terorismul şi crima organizată.
     Trebuie să fim conştienţi de faptul că, mai ales după evenimentele din 11 septembrie, este nevoie să acordăm o atenţie deosebită garantării securităţii şi prevenirii migraţiei ilegale în statele membre ale Uniunii Europene.
     Eliminarea acestei ultime "bariere" - vizele - care ne amintea de atmosfera Războiului Rece, trebuie să ne mobilizeze, să ne impulsioneze a arăta abilitatea noastră de a fi români şi europeni în acelaşi timp; atât la noi acasă cât şi în călătoriile pe care le vom întreprinde în aria Schengen.
     Şi de această dată, România a dovedit că poate fi un partener credibil, activ, care acţionează eficient pentru asigurarea securităţii sale şi a Uniunii Europene. Acum trebuie să aplicăm standardele europene de conduită atât în România, cât şi în Uniunea Europeană, pentru a prezenta cu demnitate partenerilor noştri europeni valorile culturale şi de civilizaţie ale României.
     Eliminarea obligativităţii vizelor are efecte majore atât în plan social, cât şi economic. Prin asigurarea dreptului de liberă circulaţie a persoanelor, cresc posibilităţile de dezvoltare a unor sectoare economice, a întreprinderilor mici şi mijlocii sau a serviciilor, creşte posibilitatea mobilităţilor în rândul studenţilor sau a mediului academic. Şi fiindcă azi, 8 decembrie 2001, se împlinesc 10 ani de la adoptarea prin referendum a Constituţiei României, în care la art. 25 de stipulează "dreptul cetăţenilor români de a călători liber în ţară şi străinătate este garantat", considerăm că abia acum cetăţenii României se vor bucura pe deplin de acest drept constituţional.
     Cel mai important câştig este însă faptul că românii nu mai au motive să se simtă marginalizaţi în raport cu Uniunea Europeană şi cu cetăţenii altor state candidate.
     Ridicarea vizelor a demonstrat că România şi cetăţenii săi sunt trataţi ca parteneri de încredere. De acum înainte va trebui să demonstrăm că suntem capabili să onorăm încrederea acordată şi să aplicăm standardele europene.
     Cetăţenii României trebuie să ştie că recenta decizie a Consiliului JAI reprezintă şi o uriaşă obligaţie pentru noi. Obligaţia de a ne comporta la nivelul standardelor ţărilor pe al căror teritoriu vom călători liber de acum înainte. Acest moment nu este finalul unui proces; este însă pasul de hotar - la propriu şi la figurat - către noi realizări. Este prima etapă într-un context mai larg, în care se urmăreşte crearea unei arii de securitate şi libertate în România şi în cadrul Uniunii Europene.
     Ca acţiune comunicaţională, în primele zile ale anului 2002 se va realiza un turneu simbolic al unui grup de 40 de tineri din România (laureaţi ai unor olimpiade mondiale, talente artistice afirmate, sportivi de clasă) pe ruta Roma, Paris, Bruxelles, Berlin. Delegaţia va duce scrisori guvernelor din ţările respective, Parlamentului european şi va transmite mesajul: România se apropie de Europa cu dorinţa de a preţui şi oferi ceea ce este mai bun. Libera circulaţie este un semnal pe care tinerii României şi-l asumă într-o perspectivă responsabilă şi creatoare.
7 decembrie 2001
Bucureşti

A sosit ziua dreptăţii:
Calvarul vizelor a luat sfârşit!
     Salut cu deosebită satisfacţie hotărârea Reuniunii Consiliului miniştrilor Justiţiei şi Afacerilor Interne din ţările membre ale UE de la Bruxelles privind eliminarea vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în spaţiul Schengen. Stoparea calvarului vizelor pentru români este pe de o parte un act reparator faţă de ţara noastră, singura dintre candidatele la aderare ai cărei cetăţeni nu puteau circula liber în acest spaţiu european şi, pe de altă parte, o recunoaştere a politicii actualului guvern. Hotărârea de la Bruxelles este, totodată, un pas important în procesul de integrare europeană a României.
     Ca unul care activează pe scena politicii regionale, fiind membru al Biroului Ansamblului Regiunilor Europei - organism ce promovează cooperarea interregională drept premisă a noii Europe Unite - sunt bucuros că a sosit, în sfârşit, şi ziua dreptăţii pentru români care pot acum să-şi exercite dreptul de a călători liberi în toate ţările Uniunii Europene. Pentru că am crezut şi cred că numai o mai bună cunoaştere interumană poate consolida colaborarea între regiunile şi ţările Europei, dezvoltarea durabilă a acestora.
     Cred că şi prezenţa mai activă a regiunilor din România - inclusiv a judeţului Alba - în ARE, unde de altfel s-a şi dezbătut în repetate rânduri nevoia eliminării vizelor pentru români, a avut un efect pozitiv în atingerea, de către ţara noastră, a acestui dorit şi necesar obiectiv.
Augustin PRESECAN, Preşedintele Consiliului Judeţean Alba membru în Biroul Executiv al Ansamblului Regiunilor Europei