|
Cu "sula" electronică, în coastele... românilor
Oficialii maghiari se angajează să susțină interesele naționale ale României
•SITE-urile sunt invadate de informaţii tendenţioase şi false cu privire la "calvarul" maghiarilor din ţara noastră
Manifestările antiromâneşti din străinătate preferate de anumite grupări din "diaspora" maghiară nu reprezintă o noutate, ele primind, de altfel, titulatura de "Sindromul Tony Judt", cu referire la un articol scris de istoricul american cu acelaşi nume, în "The New York Reviews of Books". Surprinzător este însă faptul că eroii unor astfel de atacuri sunt maghiarii plecaţi din Transilvania, unde au avut o situaţie materială mai bună decât a majorităţii cetăţenilor români. Relatările fostului pastor reformat din Abrud, Bauman Ferenc, preluate şi de istoricul Adrian Moraru, în numărul 8 al Revistei "Dacoromania", creează, la începutul mileniului III, o imagine deformată a ţării noastre. În site-ul Asociaţiei Maghiarilor Ardeleni din Statele Unite mai apare menţionat faptul că, în urma celui de-al II-lea război mondial, "au rămas doar câţiva catolici şi o mică adunare de reformaţi, iar unitarienii au murit cu toţii". În cuprinsul materialului de pe internet a fost elogiat şi preotul reformat din comuna Ighiu, Gudor Botond, pentru realizarea unui doctorat despre un preot al comunităţii, care a trăit în sec. sl XVIII-lea. Botond a fost prezentat ca un adevărat erou, având în vedere piedicile care i s-ar fi pus de către autorităţile române în timpul realizării lucrării de doctorat.
Ceea ce rezultă din această lucrare, precum şi din conţinutul articolului pe site este ideea unei asimilări forţate a maghiarilor în masa populaţiei româneşti majoritare, aspect care, în opinia autorului, ar fi definitoriu pentru toate etapele istorice. Se aminteşte astfel despre un "masacru" al ungurilor, în anul 1848, la Zlatna, vehiculându-se mii de morţi, cu toate că istoricii maghiari contemporani ai evenimentelor, chiar şi cei mai pesimişti dintre ei au apreciat la 600 numărul celor decedaţi. Marile momente ale istoriei transilvane, ca Unirea de la 1600 sau răscoala lui Horea din 1784, au fost prezentate pe site ca atitudini antimaghiare. În condiţiile în care, referindu-ne strict la judeţul Alba, există zeci de localităţi în care maghiarii convieţuiesc cu românii, reprezentând un procent de 6% în stuctura etnică din Alba şi beneficiază de şcoli în limba maternă, pastorul Bauman Ferenc a deplâns "împuţinarea populaţiei ungureşti", care abia mai reuşeşte să-şi păstreze, pe alocuri, învăţământul propriu şi care a fost cuprinsă - în opinia acestuia - de un val de pustiiri şi emigrări. Maghiarii, aureolaţi ca o "rasă superioară" apar astfel ca victime ale "românilor impostori", nerecunoscători în faţa celor care revendică locuitorilor aceste spaţii. Până şi problemele curente, cum ar fi cea a reţelei de apă de la Abrud, au fost prezentate ca sabotări, la adresa maghiarilor. Ideea alipirii Transilvaniei la Ungaria, utopică într-o Europă a naţiunilor, mai este încă un ideal pentru o parte a maghiarilor, ancoraţi în trecut. Singurul scop care ar "justifica" această campanie ar fi denigrarea României, prezentarea ei ca un stat înapoiat, sinistru, xenofob, care nu ar putea niciodată să se integreze într-o comunitate economică sau politică. În faţa unei asemenea campanii, nu trebuie să mire atitudinea occidentalilor, care mai consideră încă România o ţară a lui Dracula, cu capitala la Budapesta. O ripostă energică a organelor competente ar fi binevenită, în sensul demolării unor ideologii care aruncă România la periferia civilizaţiei. Şi poate UDMR ar da dovadă de simţ politic, dezicându-se de manifestările radicaliste, deşi în multe cercuri se vehiculează ideea că liderii politici ai maghiarilor din România de cele mai multe ori sunt duplicitari atunci când e vorba de promovarea intereselor ţării în exterior. Chiar dacă în ultimul protocol politic încheiat în această lună între PSD şi UDMR se stipulează clar că ambele părţi, prin parlamentarii lor şi prin toate pârghiile care le deţin vor susţine interesele României în Parlamentul Europei sau alte organisme internaţionale, astfel de atacuri murdare care deformează istoria noastră continuă din păcate. (D.M.)
Potrivit prognozelor şi în acest an
Primăria Alba Iulia va avea cele mai mari venituri proprii
•La acelaşi capitol, veniturile CJ Alba sunt de nouă ori mai mici
Potrivit unui document oficial, în cursul anului trecut, municipiul Alba Iulia a avut cel mai mare buget, 242,3 miliarde de lei, din care 67,9 miliarde de lei au reprezentat venituri proprii iar 174,3 miliarde de lei alte surse. La capitolul venituri proprii, sume importante au mai fost atrase de CJ Alba - 51,1 miliarde de lei, Sebeş - 30,8 miliarde de lei, Aiud - 15,3 miliarde de lei.
Pentru acest an, prognoza indică o situaţie asemănătoare. Astfel, bugetele vor arăta cel mai probabil după cum urmează: Alba Iulia - 302,1 miliarde lei (84,5 miliarde lei - venituri proprii şi 218 miliarde lei - alte surse); Abrud - 31,7 miliarde (3,6 miliarde - venituri proprii şi 28,1 miliarde - alte surse); Aiud - 88,4 miliarde (21,9 - miliarde venituri proprii şi 66,5 miliarde - alte surse); Blaj - 63,6 miliarde (13,9 miliarde - venituri proprii şi 49,6 miliarde - alte surse); Câmpeni - 38,1 miliarde (6,1 miliarde - venituri proprii şi 32 miliarde - alte surse); Cugir - 61,1 miliarde (16,1 miliarde - venituri proprii şi 44,9 miliarde - alte surse); Ocna Mureş - 47,6 miliarde (13,3 miliarde - venituri proprii şi 34,3 miliarde - alte surse); Sebeş - 100,7 miliarde (38,6 miliarde - venituri proprii şi 62 miliarde - alte resurse); Zlatna - 47,1 miliarde (29,8 miliarde - venituri proprii şi 17,2 miliarde- alte surse); Teiuş - 14,9 miliarde (2,6 miliarde - venituri proprii şi 12,2 miliarde - alte surse); Baia de Arieş - 27 miliarde lei (8,8 miliarde - venituri proprii, 18,1 miliarde - alte surse); comune total - 329,5 miliarde (41,4 miliarde - venituri proprii şi 288,1 - alte surse); bugetul propriu al Consiliului judeţean Alba - 195,9 miliarde (9,2 miliarde - venituri proprii şi 186,7 miliarde - alte surse).
Florin ROMAN
|