|
Ieri, la Prefectură, s-a dezbătut
Programul de electrificare a judeţului Alba
•Pentru acest an sunt prevăzute investiţii în valoare de 30 de miliarde de lei * În cazul a 568 de locuinţe, situaţia este departe de a fi rezolvată
Autorităţile judeţului Alba au început să ia foarte în serios problema electrificării localităţilor rămase acum, la începutul mileniului trei, încă la stadiul iluminatului cu lampă de gaz sau de petrol. În acest sens, în şedinţa Consiliului Operativ-Consultativ ce a avut loc în cursul zilei de ieri, principalul subiect dezbătut de prefectul Ioan Rus şi ceilalţi reprezentanţi ai administraţiei publice, a fost programul de electrificare a judeţului Alba, program ce se pare că va cunoaşte o relansare începând cu acest an. Retrospectiv vorbind, la începutul anului 1990, în judeţul Alba existau 4456 de locuinţe neelectrificate, reuşindu-se, până la începutul anului 2002, rezolvarea situaţiei în cazul a 2936 de gospodării din 99 de localităţi, investiţia cifrându-se la peste 44 de miliarde de lei. Revenind la zilele noastre, d-l ing. Gheorghe Voina, directorul SC Electrica SA Alba, prezent la şedinţă, a informat că în prezent se derulează lucrări de electrificare la 161 de locuinţe din 7 localităţi, în valoare de 9,5 miliarde de lei şi există condiţii de începere a lucrărilor pentru încă 255 de locuinţe de pe raza a 9 sate. De asemenea, au fost aprobate studiile de fezabilitate pentru demararea lucrărilor de electrificare a încă 15 localităţi cu 500 de abonaţi, valoarea lor ridicându-se la 60 de miliarde de lei, fiind totodată în curs de aprobare studii de fezabilitate pentru alte 29 de case din trei localităţi. În schimb, există o altă serie de localităţi care, deocamdată, nu au fost cuprinse în programele de electrificare, însă în funcţie de factorul financiar, urmează să fie abordate în cel mai scurt timp. Este vorba despre: Mogoş - 23 locuinţe, Bistra - 126, Abrud - 5, Rîmeţ - 25, Bucium - 21, Ceru Băcăinţi - 12, Fărău - 12, Baia de Arieş - 17, Câmpeni - 23, Ciuruleasa - 12, Blaj - 43, Albac - 26, Şpring - 4, Sîncel - 3, Poşaga - 7, Roşia Montană - 4, Ohaba - 10, Valea Lungă - 23, Sohodol - 39, Sălciua - 25, Meteş - 44, Cugir - 26, Arieşeni - 4, Săsciori - 41. În total este vorba de 568 locuinţe. În plus, există anumite localităţi unde acţiunile de electrificare nu pot demara din cauza condiţiilor de mediu, astfel că se va apela la defrişări de pădure. Este vorba despre Scărişoara, Gîrda, Poşaga, Avram Iancu, Bistra şi Câmpeni. În acest sens, prefectul Ioan Rus a cerut directorilor Direcţiei Silvice şi SC Electrica, precum şi primarilor din localităţile respective, să găsească în comun soluţiile necesare depăşirii acestui obstacol. Nu în cele din urmă, pe baza acestor date, prefectul Ioan Rus va întocmi un material ce va fi remis atât Ministerului Industriilor cât şi Sucursalei Braşov a Societăţii de distribuire a energiei electrice, prin care se va solicita sprijinul în implementarea cât mai grabnică a programului de electrificare la nivelul judeţului Alba. De precizat faptul că în acest an, pentru judeţul Alba, vor fi alocaţi pentru electrificare, peste 30 miliarde lei.
Răzvan JURCĂ
În aşteptarea vremii favorabile
CJ Alba "încinge motoarele" în vederea începerii lucrărilor pe drumurile județului
Cum a mai rămas destul de puţin timp până când condiţiile meteorologice vor da posibilitatea începerii lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la drumuri, Consiliul judeţean Alba a "încins motoarele" în vederea stabilirii tacticii de atingere a obiectivelor propuse în cadrul programelor de derulare a acestora. Mai ales că sumele alocate atât din bugetul propriu al CJ Alba, cât şi cele obţinute din Fondul Special al Drumurilor, au fost deja aprobate în ultima şedinţă a CJ Alba. Referindu-se la sumele din FSD, vicepreşedintele CJ Alba, Doru Cetean, a precizat că din cele 45 de miliarde de lei alocate în acest an pentru judeţul nostru, 13 miliarde de lei vor fi folosite de administraţiile locale ale municipiilor, 24,9 miliarde de lei vor fi folosite pentru reparaţii pe drumurile judeţene, iar diferenţa - 7,1 miliarde de lei vor fi folosite de celelalte consilii locale. Cele mai multe lucrări care se execută din aceste sume sunt lucrări în continuare sau sunt derulate de administraţii locale care au mai lucrat cu fonduri de la FSD şi deci cunosc procedura de lucru. Dar au fost aprobate lucrări pentru trei consilii locale care nu au lucrat pe FSD, iar acestea trebuie mai atent îndrumate. Este vorba de construirea unui podeţ pe raza comunei Meteş, consolidarea DC 91 Avram Iancu-Târsa şi pietruirea DC 151 Mogoş-Cristeşti-Bogdăneşti. În cursul zilei de astăzi, primarii acestor comune se vor întâlni cu vicepreşedintele CJ Alba - Doru Cetean şi cu specialiştii Direcţiei de urbanism a CJ Alba tocmai pentru a fi instruiţi ce anume au de făcut.
Tot pentru buna transpunere în practică a programului de lucrări pe drumurile judeţene, de data aceasta finanţate din bugetul propriu al CJ Alba cu 18,6 miliarde de lei, în zilele următoare vor avea loc discuţii pentru stabilirea programului efectiv de lucrări, asta pentru a nu se irosi nici o zi bună de lucru. La discuţii vor participa responsabilii din cadrul DPL Alba şi experţii CJ Alba, unde pentru fiecare zonă a judeţului există un specialist responsabil.
Anca DINICĂ
Pentru întreaga activitate pastorală, misionară şi culturală
Preotul Alexandru Muntean a fost declarat cetățean de onoare al comunei Ciugud
În cursul zilei de ieri, în cadrul unei festivităţi emoţionante, Consiliul local Ciugud i-a conferit titlul de cetăţean de onoare al comunei preotului Alexandru Muntean pentru întreaga activitate pastorală, misionară şi culturală desfăşurată pe parcursul a 30 de ani. Personalitate remarcabilă a comunei Ciugud şi nu numai, preotul Alexandru Muntean s-a distins printr-o vrednicie aparte, viaţă spirituală curată şi verticalitate, fiind iubit şi apreciat de către toţi credincioşii care de-a lungul anilor au trecut pragul Bisericii Ortodoxe din Ciugud.
Născut în localitatea Oarda de Jos, absolvent al Liceului Economic din Alba Iulia, a urmat cursurile Institutului Teologic Ortodox Sibiu, fiind apoi închis începând cu 1948 timp de 14 ani în temniţele comuniste pentru convingerile sale religioase şi patriotice. Revenit din închisoare, urmează Academia de Studii Economice Braşov, iar din 1967 şi până în 1971 studiază la cursurile de zi Teologia ortodoxă în cadrul Universităţii Sibiu. După căsătorie este hirotonit şi instalat, în toamna anului 1971, în Parohia Ortodoxă Ciugud, unde slujeşte fără întrerupere timp de 30 de ani, înfrumuseţând şi împodobind după rânduiala creştină cele două lăcaşuri de cult ale parohiei precum şi casa parohială. Mai presus de orice, însă, a reuşit să menţină vie conştiinţa şi coeziunea sufletească a "păstoriţilor" săi, insuflându-le cu orice prilej credinţa că sunt fraţi între ei şi fiii aceluiaşi părinte ceresc. Pentru toate aceste merite, în vara anului 2001, odată cu retragerea părintelui Alexandru Muntean la pensie, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia i-a conferit cele mai înalte distincţii precum şi rangul de iconom stavrofor.
Răzvan JURCĂ
|