Deşi Banca Mondială a spus "pas" jocului financiar
Proiectul de la Roşia Montană merge mai departe
•Militantele ecologiste au jucat teatru pentru a impresiona oficialii Băncii Mondiale
La sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele Băncii Mondiale - James Wolfensohn - a anunţat că diviziunea IFC - componenta acestei instituţii financiare internaţionale a sistat negocierile cu Gabriel Resources, compania mamă a SC Roşia Montană Gold Corporation. Oficiali ai Băncii Mondiale au declarat că oprirea negocierilor s-a decis în urma intervenţiilor a două militante ecologiste, Codruţa Nedelcu şi Stephanie Roth care a insistat la Washington la întâlnirea anuală a boardului băncii pentru stoparea investiţiei de peste 430 milioane de dolari din Apuseni. În acelaşi timp, preşedintele Consiliului director al Gabriel Resources, Robin Hickson, a declarat că compania canadiană era interesată în colaborarea cu IFC în primul rând de asistenţă socială şi de mediu şi nu de ajutor financiar. O poziţie similară a exprimat şi preşedintele Consiliului de Administraţie al Gabriel Resources, Frank Timiş, care încă de la începutul negocierilor cu Banca Mondială din luna iunie a acestui an a declarat într-un interviu acordat ziarului "Unirea" că investiţia de la Roşia Montană este acoperită financiar şi că Banca Mondială vrea să investească, apreciind la vremea respectivă prin declaraţiile publice ale reprezentantului IFC - Kent Lupberger, că proiectul este unul de mare succes şi fezabil. În plus, preşedintele Frank Timiş şi-a exprimat la acea vreme circumspecţia în capacitatea Băncii Mondiale de a reacţiona ca o bancă comercială, atrăgând atenţia că procedurile acestei instituţii financiare pot fi birocratice şi în neconcordanţă cu mersul unei afaceri care deja era implementată.
Trebuie menţionat faptul că Gabriel Resources este o companie extrem de puternică din punct de vedere financiar care se bucură de susţinerea a numeroşi acţionari (bănci dar şi persoane fizice) din Canada, SUA şi Australia.
În timp ce Banca Mondială îşi exprima poziţia cu privire la proiect, la Roşia Montană, preşedintele Frank Timiş şi echipa lui managerială, purta negocieri cu alte firme şi grupuri financiare puternice care şi-au exprimat dorinţa de a colabora în vederea realizării mega-proiectului din Munţii Apuseni.
De altfel, se pare că cei care se opun proiectului şi care sunt susţinuţi de diferite ONG-uri, au dorit mai mult să atace investiţia de la Roşia Montană în ceea ce priveşte sursele de finanţare şi mai puţin la capitolul "imagine", pentru că oricum şi fără Banca Mondială, proiectul merge înainte. Este curioasă atitudinea uneia dintre militantele ecologiste "anti" proiect, brăileanca Codruţa Nedelcu care, într-o informare referitoare la deplasarea ei în Canada şi SUA, aflată şi în posesia noastră, nu s-a sfiit să recunoască public că în discuţiile de la întâlnirea anuală a directorilor Băncii Mondiale, a jucat "uneori un mic teatru personal", pentru a impresiona probabil, peste ocean. În plus, Codruţa Nedelcu le cere celor cu care se află în corespondenţă să trimită sesizări către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului pentru amânarea consultărilor publice şi a rezoluţiei finale, motivând că populaţia a fost informată "unidirecţional" şi că "se încalcă principiile Convenţiei Aavhus". În Canada, militanta ecologistă a fost prezentă la Toronto şi Ottawa. Potrivit unor informaţii încă neconfirmate, ONG-urile care se opun proiectului au obţinut sprijin cu care intenţionează să achiziţioneze case la Roşia Montană pentru a se interzice pe cât posibil dezvoltarea investiţiei.
Dincolo de faptul că cele două militante care se opun proiectului Roşia Montană sunt fie din Brăila, fie din Elveţia, ne întrebăm dacă moţii din Roşia Montană nu au un reprezentant marcant şi credibil care să le susţină interesele pe plan naţional şi internaţional. Menţionăm faptul că la mitingul ecologist de la Roşia Montană de la începutul verii, din cei aproximativ 150 de participanţi, doar 28 au fost din zonă. Acest lucru arată, spunem noi, că stoparea proiectului este dorită mai mult pe plan internaţional şi mai puţin reprezintă o iniţiativă locală. Deşi aceste manevre s-au dorit a fi vârful de lance al unor lovituri date proiectului, acestea nu pot împiedica realizarea investiţiei de la Roşia Montană.
Florin ROMAN
Declaraţia omului de afaceri Frank Timiş
"Banca Mondială, respectiv divizia de investiţii - International Finance Corporation - nu se va implica financiar în proiectul Roşia Montană. Negocierile privind participarea IFC-ului la finanţarea proiectului au fost sistate.
Motivul principal, după cum reiese şi din comunicatul oficial de presă semnat de Corrie Shanahan, purtătorul de cuvânt, nu este în nici un caz legat de aspecte privind protecţia mediului ori alte probleme în legătură cu dezvoltarea proiectului.
Pur şi simplu în timpul negocierilor am constatat că acordarea unui credit de către IFC - dat fiind procedurile lor - amână prea mult realizarea proiectului Roşia Montană. Avem suficiente fonduri pentru susţinerea proiectului şi, în consecinţă, de comun acord cu IFC, am sistat negocierile comerciale privind participarea lor. Precizez că relaţia companiei cu IFC-ul este foarte bună. IFC-ul ne-a acordat anul acesta consultanţă în legătură cu partea socio-economică, managementul de mediu şi cu programul de strămutare şi relocare a localităţii.
Compania Gabriel Resources a implementat toate recomandările şi normele IFC-ului, din punct de vedere socio-economic, de mediu şi de relocare şi strămutare a localităţii cerute de standardele Băncii Mondiale şi de legislaţia românească. Înţelegem grija pentru mediu şi ne-am asumat deplin responsabilitatea protejării lui. Prin urmare, proiectul Roşia Montană merge mai departe, avem toate resursele necesare pentru realizarea lui şi pentru transformarea zonei într-un centru de dezvoltare a întregii regiuni".
Întrunit sâmbătă la Bucureşti
Consiliul Naţional al PSD a dat undă verde unei posibile remanieri guvernamentale după Summit-ul de la Praga
•Situaţia tuturor prefecţilor va fi analizată până la data de 5 noiembrie 2002
Sâmbătă, 12 octombrie a.c., la Bucureşti s-au produs două evenimente majore pentru actualul partid de guvernământ, respectiv reuniunea Biroului Executiv Central şi şedinţa Consiliului Naţional al PSD. Delegaţia judeţului Alba, compusă din 19 persoane, care a participat la cele două acţiuni, a fost condusă de preşedintele PSD Alba, av. Ioan Rus şi de către prim-vicepreşedintele organizaţiei, Cornel Filipescu. După cum ne-a precizat dl. Rus, printre temele abordate cu acest prilej s-au regăsit: strategia guvernului Năstase pe următorii doi ani, programul social al PSD, strategia partidului privind alegerile din 2004, acţiunile internaţionale ale PSD şi validarea unor protocoale de alianţe cu alte partide. Unul dintre subiectele fierbinţi ale şedinţei Biroului Executiv l-a reprezentat activitatea tuturor prefecţilor din teritoriu, precum şi a secretarilor de stat a căror situaţie va fi analizată până la data de 5 noiembrie a.c., ulterior fiind posibile schimbări masive.
De altfel, Consiliul Naţional al PSD şi-a dat acordul pentru o probabilă remaniere guvernamentală care ar urma să se producă după Summit - ul NATO de la Praga. Mai mult, s-a decis ca până la jumătatea lunii noiembrie a.c., prefecturile, împreună cu ministerele de resort să analizeze şi performanţele şefilor serviciilor publice descentralizate, cei consideraţi necorespunzători având mari şanse să fie destituiţi din funcţii. Nu, în cele din urmă, au fost adoptate măsurile de sancţionare a unor parlamentari PSD ce au intrat în conflict cu organizaţiile din care fac parte, iar preşedintele PSD, Adrian Năstase, a prezentat un material privind doctrina partidului de guvernământ, apreciat la unison ca fiind singurul program adevărat de factură social - democrată.
Răzvan JURCĂ
"Imaginea Parlamentului României nu poate fi şifonată de câţiva colegi care nu îşi văd de treabă"
•A afirmat senatorul PSD de Alba Cornel FILIPESCU într-o conferinţă de presă susţinută la Alba Iulia
Senatorul PSD de Alba dl. Cornel Filipescu, a susţinut la sfârşitul săptămânii trecute o conferinţă de presă la Alba Iulia în care a ţinut să-şi exprime opinia privind imaginea Parlamentului României ce pare destul de şifonată în ochii alegătorilor. "Recunosc că avem şi colegii care nu prea dau cu nasul prin Parlament şi nici nu prea participă la şedinţele de comisii unde acum se adoptă deciziile cele mai importante. Dar în general acum se munceşte foarte mult şi cu o competenţă sporită, legislaţia adoptată de noi până acum fiind foarte apreciată de către experţii Uniunii Europene, chiar dacă se stă mai puţin bine cu aplicarea ei. Trebuie ca lumea să cunoască că actualul Legislativ a reuşit abia în 2002 să discute aspectele care derivă din programul de guvernare Năstase, întrucât până atunci am fost ocupaţi cu sutele de ordonanţe lăsate moştenire încă de pe vremea lui Ciorbea. Recunosc că nu am avut nici o iniţiativă parlamentară, dar nici nu era cazul având în vedere că dispunem de un program suficient de clar, dar amendamente la unele legii am avut suficiente şi toate au trecut".
În continuare dl. Filipescu, care este membru în două comisii ale Senatului, respectiv cea de învăţământ şi ştiinţe şi cea de muncă şi protecţie socială şi-a argumentat contribuţia la susţinerea intereselor judeţului Alba prin faptul că Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia se situează acum printre primele din ţară iar la Sebeş a fost atrasă o investiţie austriacă de peste 100 milioane de EURO, creându-se multe locuri de muncă. Dl. senator şi-a exprimat poziţia şi în legătură ce celebra lege "Pruteanu" de protejare a limbii române, pe care a considerat-o inoportună acum când altele sunt priorităţile României. "Mai mult ca sigur dacă ea va fi promulgată până la urmă, va suferi multe modificări pentru a fi mai acceptabilă", a spus dl. Filipescu care a admis totuşi că legea are şi unele părţi bune.
Răzvan JURCĂ