Cele două sintagme amintesc de vremuri nu prea îndepărtate când superputerile militare ale lumii se înarmau cu cele mai sofisticate arme, se întreceau în a pune stăpânire pe spaţiul cosmic, desfăşurau un comerţ înfloritor cu arme. Dar în cele ce urmează nu e vorba despre o astfel de înarmare, deşi slavă Domnului focare de război sunt pretutindeni în lume. Avem în vedere o altfel de înarmare, cea a răbdării, a speranţei, a aşteptării. Ne aflăm aşadar, într-o lungă şi nesfârşită cursă a înarmării, cu stoicism împotriva sărăciei endemice, a corupţiei, a tot soiul de vicii şi tare sociale ca somajul, afacerile mafiote, furtişagurile, pedofilia, viciile sexuale... Mai vine iarna care ne va paraliza lângă caloriferele reci ori în absenţa lor, căci mulţi au renunţat la ele pentru că nu au cu ce plăti facturile la căldură. Căci vorba lui nenea Iancu, aveţi puţintică răbdare. Avem că altceva nu ne-a mai rămas.
     Birocraţia şi corupţia pe care le gestionează bugetul pe anul 2003 a devenit un fel de şlagăr al acestei toamne. În ansamblul lui bugetul, filosofia constituirii lui pare menit a satisface o administraţie mamut, de nesăturat; nu mai puţin de 27 de ministere, 170 de secretari de stat, peste 500 de consilieri, mii de directori şi şefi de departament. Se poate spune fără nici cea mai mică exagerare că avem cel mai stufos cabinet din Europa. Asta înseamnă să acoperi lefuri şi cheltuieli de protocol de miliarde de lei. Să ne fie cu iertare dar mereu ni s-a promis de către toate guvernele că vor fi reduse schemele instituţilor administrative în frunte cu cele centrale şi locale, dar s-au dovedit vorbe în vânt, promisiuni electorale. În timp ce pentru Parlament, Guvern, statul a avut mână largă, pentru sectoarele sănătăţii, educaţiei şi învăţământului, cercetării, protecţiei sociale s-a dovedit a fi extrem de zgârcit. Şantajul, traficul de influenţă gen Păvălache înghit ca nişte căpcăuni banii publici.
     În altă ordine de idei trebuie să ne înarmăm cu răbdare de fier, cu mult calm, tenacitate, perseverenţă, putere de aşteptare şi faţă de funcţionarii instituţiilor publice, justiţie în mod deosebit, medici care te tratează cu indiferenţă adesea zâmbitoare, încât capeţi palpitaţii şi mori cu zile. Cu o răbdare fanatică trebuie să se înarmeze pensionarii care nu-şi primesc amărâtele de pensii la zi, darmite până le mai şi indexează, copiii ce aşteaptă laptele şi cornul (Doamne, ce vodevil ieftin s-a mai pus în scenă), oamenii nevoiaşi, aruncaţi pe străzi, cotrobăind prin ghenele de gunoi, cei care vor s-o ia la sănătoasa pe alte spaţii europene şi care s-au săturat de o anumită zonă a ţării, de cinism şi ipocrizie ridicate la rang de politică de stat. Sunt oameni care nu mănâncă zile întregi, statul pune căpăstru pe iniţiativa privată, căreia i se ia încontinuu şi nu i se oferă nici o încurajare pentru a putea angaja şomeri. Cineva spunea că aiurea un loc de muncă plătit cu două milioane de lei pe lună echivalează cu aceea a unui butic la Paris. Până şi săracul şi demnul Ion Iliescu "deplânge" situaţia demnitarilor români, care, vezi Doamne, sunt expuşi tentaţiilor, cică un ministru din România are un salariu mai mic decât un şomer din Austria. Nimeni n-are de obiectat, să aibă şi ministrul român salar cât ministrul din ţările dezvoltate economic, dar şi şomerul român o indemnizaţie cât şomerul german.
     Trebuie să fii un munte de răbdare până primeşti o locuinţă, intri în posesia propriilor tale drepturi. Impozitul, taxele, birurile, bacşişurile, mita, "atenţia" cresc de la o zi la alta. Trebuie să "câştigi cu ceva mangoţi" bunăvoinţa portarului, apoi cea a şefului pentru a obţine un drept al tău, dar care şi el rămâne pe hârtie. În schimb, stăm bine cu "şourile", cu nevoile, cu frustrările, cu stresul, cu bolile, cu îmbrăcatul de la second-hand, cu ajutoarele umanitare străine, care mai mult te îmbolnăvesc decât te ajută. Oameni buni, continuaţi în ritm patriotic cursa înarmării cu răbdare. Vine summit-ul de la Praga şi atunci va curge lapte şi miere. Adio şomaj, adio economie subterană, adio sărăcie. Trăiască unchiul Sam!