Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor fostei Securităţi nu mai funcţionează de câteva săptămâni. Blocajul a apărut odată cu declanşarea schismei între actuala conducere executivă a CNSAS reprezentată de preşedintele Gheorghe Onişor şi tabăra Patapievici - Dinescu - Pleşu. 6-5 este scorul cu care conduce tripleta la numărarea voturilor membrilor CNSAS care sunt "pentru" debarcarea lui Onişor din fruntea Consiliului. Încă de la apariţia Legii Ticu (scoasă cu forcepsul politic şi după numeroase "contracţii" dureroase nereuşite), CNSAS a fost ţinta a numeroase atacuri. Dar acest ultim veritabil război care a pornit odată cu demararea acţiunii de deconspirare a securiştilor care au făcut poliţie politică este departe de a se stinge în vreun fel. Cele două tabere au început să-şi spună punctul de vedere în stânga şi-n dreapta, la Parlament, la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, pe sticla de la televizor, în coloanele ziarelor. "Au încercat să declanşeze un scandal" susţine preşedintele Onişor. "Securitatea este ca un balaur căruia îi tai un cap şi îi apar două. E continuitatea istoriei sau istoria continuităţii. Dacă am dat nume de colaboratori nimeni n-a spus nimic, era normal să dăm şi numele ofiţerilor care i-au recrutat" - a spus Mircea Dinescu. "Conducerea CNSAS ar trebui să se prezinte şi în acest moment ar fi demişi toţi, sunt în pură infracţiune. Chestiunea crucială este dezvăluirea activităţilor de poliţie politică ale fostei securităţi. E o luptă între noi şase care dorim acest lucru împreună cu o parte a presei, iar de cealaltă parte sunt cei cinci, împreună cu SRI, cu Comisia de control a SRI, cu PRM, cu partea din PSD care este peremistă", este poziţia lui Horia Patapievici. De la declaraţii publice, cele două tabere şi-au expus punctele de vedere la Parlament - cazul lui Onişor, respectiv la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, solicitând totodată o întrevedere cu preşedintele Ion Iliescu - cazul troicii. Cei şase mai vor din partea CSAT o pronunţare oficială asupra gravelor acuzaţii pe care le-au adus adversarii din colegiu, cum că ar orchestra diverse acţiuni de natură să prejudicieze interesul şi siguranţa naţională.
     Cum se va soluţiona criza de la CNSAS este greu de anticipat, ţinând cont de implicaţiile politice interne dar şi externe. Mingea este acum în terenul Parlamentului, pentru că membrii CNSAS au fost trimişi acolo de formaţiunile politice. Pe de altă parte, aceştia au mandat de reprezentare pentru şase ani. PSD nu şi-a prezentat deocamdată oficial poziţia faţă de scandalul din CNSAS. Partidul aflat la putere se află oarecum într-o poziţie delicată, pentru că, pe de-o parte, în planul de măsuri propus pentru aderarea la NATO, a promis deconspirarea ofiţerilor de securitate care au avut şi funcţii de conducere şi care au făcut poliţie politică. Or, de când a izbucnit scandalul, cei care lipsesc şi din cauza cărora nu se poate îndeplini cvorumul necesar pentru deconspirarea ofiţerilor securişti sunt tocmai reprezentanţii PSD. Tot într-o situaţie delicată se află şi liberalii, pentru că Gheorghe Onişor a ajuns în CNSAS la propunerea PNL. Deşi liderii liberali au admis că există posibilitatea ca Onişor să piardă sprijinul politic, această decizie nu are efect juridic sau practic, fiind vorba doar de o sancţiune morală pentru omul propus de un partid ai cărui lideri au fost asasinaţi de securitate şi care acţionează acum alături de PRM. Şi reprezentantul UDMR-ului este într-o postură incomodă, pentru că el este cel care a înclinat balanţa scorului (6-5) în favoarea taberei Patapievici - Dinescu - Pleşu, în condiţiile în care UDMR asigură majoritatea în guvernarea actuală. În cazul unor alegeri la CNSAS, cei care vor avea de câştigat vor fi cei din PRM, care vor avea trei reprezentanţi în loc de unul. Cine va avea însă de pierdut? Democraţia românească.