Astăzi, după o pauză de trei ani, una dintre cele mai importante personalităţi politice ale României post-decembriste, actualmente prim ministru al Guvernului, domnul Adrian Năstase se va afla pentru o zi în judeţul Alba. Înaltul demnitar va fi însoţit de către o numeroasă pleiadă ministerială de prim rang şi anume ministrul Administraţiei Publice, Octav Cozmâncă, ministrul Culturii şi Cultelor, Răzvan Theodorescu, ministrul Industriilor şi Resurselor, Dan Ioan Popescu, ministrul Informaţiilor Publice, Vasile Dâncu, secretarul general al guvernului, Şerban Mihăilescu şi, posibil, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Ecaterina Andronescu.
     Aşa după cum v-am informat, programul vizitei delegaţiei guvernamentale condusă de Adrian Năstase cuprinde deplasări la Sebeş, Cugir, Blaj şi va culmina cu participarea la Alba Iulia la deschiderea oficială a două evenimente şi anume Congresul Spiritualităţii Româneşti şi Serbările Unirii. În cadrul unei conferinţe de presă organizată în cursul zilei de ieri, prefectul Ioan Rus a infirmat categoric faptul că primul ministru va avea parte în judeţul Alba de acţiuni de protest organizate de diverse sindicate. Delegaţia guvernamentală va părăsi judeţul Alba în jurul orei 18.00, când se va deplasa spre Sibiu.(R.J.)

Ai noştri sunt aceşti munţi
pietroşi, mănoşi, cărunţi,
căci noi ne-am căţărat pe ei spre cer,
noi le-am deschis adâncurile de aur şi de fier
şi-am suferit prin ei, pe ploi şi ger...
Noi le-am spintecat uriaşele pântece,
noi le-am proslăvit frumuseţile-n cântece
şi le-am cunoscut sufletul şi furtunile
mai bine ca oricine... (Aron COTRUŞ)

---

Alba Iulia în anul 84 al Marii Uniri
•Interviu cu MIRCEA HAVA - primarul municipiului Alba Iulia
     - Domnule primar, vă propun să începem discuţia noastră cu o întrebare cu care v-am obişnuit deja, dar tocmai prin aceasta de neocolit, mai ales că ne apropiem de sfârşitul anului şi este momentul bilanţului. Cu ce se poate mândri în acest an Primăria municipiului Alba Iulia?
     - Sunt lucruri obişnuite pentru noi, lucrurile pe care trebuie să le facem ca gospodari ai municipiului. Este bine să le spunem aici pentru că cetăţenii trebuie să ştie pe ce s-au cheltuit banii pe care-i plătesc ca taxe şi impozite. În bugetul pe anul 2002 au fost repartizate 55,7 miliarde de lei pentru repararea şi modernizarea infrastructurii. Mă refer atât la lucrări în continuare, cât şi la lucrări care au fost începute în acest an. Dar să le luăm pe rând, gospodăreşte. Am reuşit să finalizăm reabilitarea şi modernizarea Bulevardului Victoria - cea mai lungă arteră a municipiului şi una dintre cele mai circulate. A fost o lucrare complexă în care s-au refăcut reţelele de apă şi canalizare, au fost reparate carosabilul şi trotuarele pe o lungime de 3,8 km. Valoarea totală a lucrărilor din acest an este de 10,1 miliarde de lei. S-au executat lucrări de asfaltare pe Bulevardul 1 Decembrie 1918, în zona M-urilor în valoare de 3,2 miliarde de lei. Nu am uitat nici străzile mai mici. Aici aş aminti asfaltarea străzilor Lalelelor, Vişinului şi Crinului, la ultimele două fiind înlocuite şi reţelele de apă şi canalizare totul costând 4,8 miliarde de lei, la care se adaugă extinderea reţelei de apă pe strada Iederei - 675 de milioane de lei. Dintre lucrările noi angajate în acest an amintesc semaforizarea intersecţiilor de la Casa Armatei, Hotel Cetate şi Casa de cultură a sindicatelor, valoarea investiţiei fiind de 2,1 miliarde de lei; înlocuirea reţelelor de apă pe străzile Parcului şi Proletarilor - 935 de milioane de lei; modernizarea străzilor Zidarilor, Lipovenilor, Muncitorilor, Popa Laurean, Nufărului şi Rândunelelor - toate în "oraşul de jos" - îndeplinindu-ne astfel promisiunea de a asfalta toate străzile complet edificate din această zonă importantă a municipiului. Aş spune că pe patru dintre acestea au fost înlocuite şi reţelele de apă şi gaze naturale. Valoarea totată pentru modernizarea acestor străzi se ridică la 2,7 miliarde de lei, dar menţionez că reţelele de gaz metan au fost înlocuite de Distrigaz-Nord Filiala Alba pe cheltuiala proprie. O menţiune specială doresc să fac pentru lucrările de pe strada Barbu Lăutaru. Este prima stradă din municipiu unde nu se toarnă asfalt, ci îmbrăcămintea ei este din pavele. Dar şi aici au fost înlocuite reţelele de apă şi gaz metan şi a fost introdusă canalizarea. Valoare acestei lucrări complexe şi la care ţinem foarte mult este de 2,2 miliarde de lei (în acest an), iar recepţia ei se va face imediat după 1 Decembrie. Ne bucurăm că am reuşit încheierea lucrărilor de modernizare a Bazinului Olimpic, unde cea mai importantă a fost montarea unei centrale termice proprii în valoare de 3 miliarde de lei. Însă cea mai mare lucrare de infrastructură din acest an este refacerea canalului colector A pe Bulevardul 1 Decembrie 1918. Având o lungime de 485 m l şi optându-se pentru o soluţie tehnică de ultimă oră, costul ei se ridică la 15 miliarde de lei. Dar eu spun că merită dacă luăm în calcul faptul că lucrarea nu mai putea fi amânată, iar durata de viaţă a noii reţele este de peste 50 de ani. Acesta este obiectivul pentru care am lansat obligaţiunile municipale, pentru că bugetul nostru nu permitea cheltuirea unei sume atât de mari într-un timp atât de scurt.
     Aş mai adăuga la capitolul realizări lucrările de modernizare a dispensarelor umane din Oarda de Jos şi Miceşti, astfel încât de-acum cetăţenii pot beneficia de servicii de sănătate în condiţii civilizate. În acest an ne-a preocupat şi construcţia de noi locuinţe. De altfel, ministrul Lucrărilor Publice a remarcat că Alba Iulia este oraşul din judeţ care se "mişcă" cel mai bine la acest capitol. În 2002 au fost angajate prin ANL 122 de unităţi locative care deocamdată sunt în lucru. Să precizăm că ANL construieşte locuinţele pe terenurile puse la dispoziţie de Consiliul local şi Primăria Alba Iulia şi că noi trebuie să asigurăm utilităţile pentru zona în care se construieşte. Lucrarea, în valoare de 10 miliarde de lei, a fost deja contractată şi se desfăşoară în corelare cu construcţia locuinţelor. Pentru anul 2003 s-au propus încă 90 de apartamente în amplasamente din străzile Vasile Alecsandri şi Detunata. Desigur că lista lucrărilor executate în acest an ar putea continua, dar... să le spunem doar pe cele mai importante
     - Care sunt "urgenţele" pe care nu aţi reuşit să le rezolvaţi?
     - Aminteam de împrumutul pe care l-am contractat prin emiterea obligaţiunilor municipale şi prin care am finanţat refacerea canalului colector A, pentru care termenul de execuţie este scurt, iar furnitura nu poate fi cumpărată "pe datorie" cum se obişnuieşte. Mai avem astfel de urgenţe, dar şi capacitatea noastră de îndatorare este limitată. De aceea ne aflăm oarecum în impas. Cele mai mari probleme le ridică pasajul de peste calea ferată de pe DN 1 în zona Tăuşor şi podul peste râul Sebeş din Oarda de Jos. Ambele obiective sunt ieşite de mult din garanţie, dar şi-au depăşit şi durata estimată de folosinţă în condiţii de siguranţă. Pe podul din Oarda nu se mai permite circulaţia cu vehicule mai grele de 5 tone. Cine o face o face pe propria răspundere. Noi tot punem indicatoare de restricţie, dar dispar peste noapte. Pasajul de la Tăuşor este şi el într-o stare critică. Proiectele de reparaţii capitale sunt pregătite. La pasaj lucrarea este şi licitată încă de anul trecut când am avut promisiuni că vom primi fonduri... Partea noastră de contribuţie s-a dus şi acum stăm şi ne uităm... pentru că ne lipsesc banii. Tot la reparaţii capitale mai avem podul peste râul Ampoi şi pasajul peste calea ferată din zona ICRA, în Bărăbanţ. Nu vreau să mă plâng şi nici să fiu patetic, dar trebuie să fim conştienţi că în momentul în care peste pasajul de la Tăuşor nu se va mai putea circula, relaţia rutieră între Cluj Napoca şi zona de sud - sud-vest a ţării este compromisă. Acesta este motivul pentru care de ani de zile facem demersuri de sensibilizare la Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei. Numai piese de teatru sau filme de acţiune n-am făcut pe această temă, dar... Acel pasaj nu este utilizat numai de locuitorii din Alba Iulia. Avem ca variantă centura de ocolire a municipiului Alba Iulia, pentru întreţinerea căreia am cheltuit în acest an aproximativ 1 miliard de lei. Este o şosea de centură cu statut de drum naţional. Nimeni nu ne-a ajutat cu un leu măcar! Când se va întâmpla ceva - Doamne fereşte! - cu pasajul va începe căutarea vinovaţilor, când mai bine ar fi să fim ajutaţi să nu se întâmple vreo nenorocire.
     Probleme avem şi cu proiectele pentru Staţia de Epurare şi Groapa de gunoi a municipiului. Dorim să depunem proiecte în cadrul programului ISPA, dar suntem purtaţi "de la Ana la Caiafa". Şi necazurile nu sunt la Bruxelles, ci la Bucureşti! Sperăm ca lucrurile să se lămurească cât mai curând, să ni se spună dacă putem sau nu să depunem proiectele, dacă ne putem încadra în condiţiile cerute. O altă urgenţă este zona de dezvoltare a municipiului înspre Miceşti, o zonă foarte căutată şi unde noi trebuie să asigurăm toate utilităţile. Sper ca anul viitor şi Distrigaz Nord-Filiala Alba să reuşească montarea pompelor necesare pentru asigurarea unei presiuni normale a gazului metan. Nu pot uita de "colaborarea" cu Electrica. Vreau să cred că vor găsi fondurile necesare pentru extinderea reţelelor şi pe străzile care apar acum în municipiu. Multe dintre ele sunt neelectrificate şi sunt în municipiul reşedinţă de judeţ nu în cine ştie ce cătun uitat din Munţii Apuseni. Fără supărare! Acolo s-au cheltuit miliarde peste miliarde şi nu s-au racordat la reţea decât 20-30% dintre potenţialii beneficiari în timp ce aici este "o foame" şi nu se face nimic! Am putea să discutăm în continuare despre multe alte probleme care ne preocupă: extinderea spaţiilor verzi amenajate şi întreţinute profesionist, un amplu program de reparare a trotuarelor şi aleilor pietonale, refacerea Parcului Unirii şi a faţadelor din Cetate cu prilejul aniversării anul viitor a 85 de ani de la Marea Unire - un program pe care-l derulăm cu sprijinul Prefecturii judeţului Alba, şi prin care vrem ca oaspeţii de atunci să vadă "o faţă nouă" a acestui străvechi municipiu, asigurarea independenţei unităţilor şcolare în privinţa asigurării căldurii... Dar nu voi continua pentru că prefer să las faptele să vorbească!
     - Care sunt strategiile de dezvoltare pe termen mediu şi lung a municipiului Alba Iulia? Ce vrem să devenim, un oraş turistic, unul industrial?
     - Am vrea să devenim un oraş turistic pentru că ar fi frumos... viaţa este mai uşoară, munca mai interesantă. Dar turismul are momente, are ani buni şi ani răi. Eu doresc să dezvolt această latură şi tocmai de aceea vă pot spune că anul acesta este primul în care am început să mişcăm ceva în ceea ce priveşte Cetatea Vauban, care este zona principală care se pretează pentru astfel de activităţi. Sigur că avem mult de lucru. Este prima dată după foarte mulţi ani, când un investitor se interesează de Cramă. Acum pregătim un caiet de sarcini pentru a o scoate la licitaţie. Poate chiar mai importantă este colaborarea pe care am stabilit-o recent cu francezii, colaborare în urma căreia într-o primă fază, până la primăvară, trebuie să avem un proiect etapizat referitor la ce vrem să devină Cetatea. În cadrul proiectului vor fi cuprinse şi celelalte clădiri din interiorul Cetăţii - Muzeul Unirii, Universitatea, Biblioteca Batthyaneum. Dar oricât de multă atenţie dăm dezvoltării turismului nu ne putem limita doar la atât.
     Normal că un oraş industrial înseamnă un oraş cu poluare sau alte neajunsuri, dar înseamnă şi un oraş cu multe locuri de muncă, un oraş cu bani. Deci, dorim să devenim şi un oraş industrial. Vom pune accentul firesc pe industria care are tradiţie la Alba Iulia - industria porţelanului, industria uşoară... Ramuri industriale care se dezvoltă foarte mult, chiar dacă se lucrează mult în lohn. În Alba Iulia se cos cei mai mulţi blugi din Transilvania... Încercăm să sprijinim aşa cum putem şi ramurile industriale "grele", mai ales vechile întreprinderi - Uzina Mecanică, Refractara... pentru că este mai bine să-i ajuţi când au nevoie decât să te trezeşti apoi în oraş cu sute de şomeri. Desigur că în paralel încercăm să "plantăm" aici cât mai multe unităţi industriale noi. Nu avem unităţi mari, de milioane de dolari, dar poate că este preferabil să avem unităţi mai mici cu câteva sute de mii de dolari, dar care să angajeze forţă de muncă cu o varietate mai mare de calificări. Ajutăm pe oricine doreşte să investească în Alba Iulia prin acordarea de facilităţi sau prin intervenţiile pe care le facem pe lângă ceilalţi factori care concură la realizarea unei investiţii. Să nu înţelegeţi că încercăm să facem ilegalităţi, ci intervenţiile noastre au în vedere doar "scurtarea" timpului birocratic. Ne pare rău că legea nu ne permite să facem mai mult. Nu suntem nişte căpcăuni care să le "sugem sângele" pentru ca pe urmă să-i lăsăm să se descurce cum ar putea. Noi n-am avut norocul de a prelua ceva. În momentul în care am venit în primărie am preluat un oraş desfundat, un oraş cu probleme imense în ceea ce înseamnă infrastructura şi cu investiţii zero. A trebuit să ne zbatem pentru tot ceea ce se vede acum.
     Ne concentrăm atenţia şi asupra dezvoltării municipiului nostru ca centru universitar. Alba Iulia a câştigat foarte mult din această direcţie. Viaţa universitară, studenţii, aduc prospeţime oraşului, îl scot din închistare. Colaborarea noastră cu Universitatea "1 Decembrie 1918" este deosebită. Îi sprijinim să construiască un campus universitar şi locuinţe pentru cadrele didactice. Colaborăm cu ei la realizarea cadastrului municipiului, ceea ce înseamnă bani pentru universitate, iar studenţii învaţă să facă lucrurile bine, corect.
     Din păcate nu putem vorbi la Alba Iulia de o activitate culturală intensă şi mai ales constantă. Dar toată lumea ştie că la marile manifestări culturale care au loc aici noi contribuim cu bani. Finanţăm şi editarea de carte, de reviste culturale... De sprijin financiar se bucură şi activitatea din domeniul sportului. Consiliul local a alocat fonduri pentru FC Unirea Alba Iulia, dorim să preluăm în administrare stadionul "Cetate", acordăm premii sportivilor cu rezultate bune la concursurile naţionale sau internaţionale, finanţăm activitatea CSM Unirea Alba Iulia...
     Mai pe scurt încercăm să dezvoltăm municipiul pe mai multe planuri astfel încât să avem noi, dar mai ales cetăţenii, o cât mai mare libertate de alegere, de angajare, de mişcare.
     - Aţi amintit de sprijinul pe care administraţia îl acordă culturii. Unul dintre "of"urile locuitorilor municipiului este absenţa unei sărbători a oraşului. Ce le puteţi spune?
     - Ne-a preocupat această problemă. Am decis, şi va apărea şi o hotărâre a Consiliului local, ca în luna mai să facem o sărbătoare a municipiului Alba Iulia. Nu mă întrebaţi acum în ce va consta ea exact pentru că vrem să păstrăm surpriza. Vrem să facem o sărbătoare din care kitsch-ul să lipsească, o sărbătoare pentru cetăţeni. Ei să fie liberi să se mişte, să aleagă, noi le oferim momente variate. Vrem o sărbătoare fără discursuri, fără protocoale de gradul 0, 1 sau mai ştiu eu cât pe lângă care cetăţenii să stea să se uite şi eventual să se sature doar cu mirosul. Vrem ca toate activităţile să se desfăşoare în aer liber, o sărbătoare interactivă, în care cetăţenii să nu fie doar spectatori. Avem promisiunea că vom fi ajutaţi şi de cei din oraşele înfrăţite cu Alba Iulia. Vom face o sărbătoare în care oamenii să se simtă liberi -liberi, să se distreze nu să facă chiar ce vor, să taie copacii sau să are şoseaua...
     Dar până atunci, acum de Crăciun, vom pregăti alte surprize. Vom încerca să producem şi în mediul urban acea atmosferă de bucurie şi sărbătoare care există încă la ţară în timpul sărbătorilor de iarnă. Oamenii să poată veni într-o anumită zonă şi să poată simţi împreună ce înseamnă de fapt Crăciunul. Crăciunul nu înseamnă să stai numai acasă să bagi în tine sarmale şi cârnaţi şi a doua zi la Urgenţe la Spital să nu mai fie loc să arunci un ac. Crăciunul înseamnă să te vezi cu prietenii, cu oamenii... Vom încerca să creăm tocmai acest cadru...
     - Vă mulţumesc!