Poluare la Petreşti?
Locuitorii din Petreşti - Sebeş se plâng că de câteva zile nu mai pot folosi apa din fântâni. Grav afectate sunt familiile care locuiesc în apropierea unui fost CAP, iar de teamă să nu se îmbolnăvească din cauza unor pesticide sau alte substanţe, oamenii au alertat autorităţile. În Petreşti trăiesc peste o mie de familii şi aproape la fiecare casă există o fântână. Localnicii susţin că deşi ştiau că apa nu se încadrează în standardele de potabilitate, au continuat s-o folosească. De câteva zile însă, ei se plâng că apa are un miros ciudat, un gust parcă de medicamente, nu e bună la gătit şi, mai mult, copiilor în special le apar după baie semne pe corp. Câţiva dintre săteni au alertat autorităţile şi au depus o plângere la Inspectoratul pentru protecţia mediului, în care au indicat ca sursă de poluare un depozit de deşeuri situat în incinta unui fost CAP. Inspectorii de mediu sunt însă de o cu totul altă părere. Şeful Instituţiei, Dimitrie Clepan, spune că de vină sunt oamenii care nu deţin un sistem corespunzător pentru evacuarea apelor. În lipsa unei reţele de canalizare în Petreşti, apele uzate, cum sunt cele de la maşinile de spălat de exemplu, sunt deversate în puţurile absorbante care se găsesc în curţile şi grădinile oamenilor.
Şeful protecţiei mediului a subliniat că specialiştii instituţiei vor inspecta zonele afectate pentru a stabili cu certitudine că apa nu conţine pesticide sau alte substanţe nocive, aşa cum susţin localnicii. În paralel, Direcţia de sănătate publică va recolta probe pentru efectuarea analizelor de laborator.
(F.R.)
Mircea Hava - promisiuni onorate
•Primarul municipiului Alba Iulia este mulţumit de lucrările de modernizare a străzilor din "oraşul de jos"
În cursul zilei de marţi comisia de recepţie a lucrărilor de modernizare a străzilor din "oraşul de jos" din municipiul Alba Iulia, condusă de primarul Mircea Hava a participat la recepţia de încheiere a lucrărilor. Să spunem că în această toamnă Primăria municipiului Alba Iulia a "atacat" ultimele 6 străzi rămase nemodernizate în această zonă, îndeplinind astfel una din promisiunile făcute cetăţenilor. Pentru că la începerea lucrărilor, sub nivelul de călcare constructorii au descoperit câteva surprize neplăcute - reţelele de utilităţi (acolo unde existau) nu erau poziţionate la adâncimea corespunzătoare şi au trebuit refăcute - lucrările nu au putut fi încheiate decât pe patru străzi: Barbu Lăutaru, Popa Laurean, Lipovenilor şi Muncitorilor. Cea mai mare lucrare a fost cea de pe strada Barbu Lăutaru, unde au fost înlocuite pe cheltuiala primăriei reţelele de apă şi canalizare (lucrare executată de SC Instalatorul Alba Iulia), reţelele de alimentare cu gaz metan (SC Distrigaz Nord Filiala Alba, pe cheltuiala lor) şi a fost modernizat carosabilul cu pavele (SC Elis Petreşti). Valoarea totală a lucrărilor pe strada Barbu Lăutaru este de 2,62 miliarde lei, dar trebuie să spunem că ea a fost executată în doi ani. Aceasta este prima stradă din municipiu unde s-a optat pentru pavaj realizat din pavele. Pe celelate străzi recepţionate recent lucrările au constat în modernizarea carosabilului cu asfalt şi a trotuarelor - prin betonare. Lucrările au fost realizate de SC DPL Alba. De asemenea, au fost înlocuite reţelele de gaz metan şi s-au făcut intervenţii la reţelele de apă şi canalizare.
Primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, s-a declarat mulţumit de calitatea lucrărilor, dar a avut şi unele motive de nemulţumire. Ele au venit din partea cetăţenilor care locuiesc pe aceste străzi şi care nu înţeleg să păstreze curăţenia, mai ales acum când nu mai pot acuza primăria municipiului că i-a uitat. Pentru recalcitranţi, Mircea Hava promite că inspectorii primăriei vor aplica amenzi usturătoare.
Anca DINICĂ
La numai 17 ani
O albaiuliancă are şansa de a deveni solistă a Filarmonicii din Braşov
Anul trecut scriam cu îndreptăţită mândrie (de prieten şi concitadin) despre recitalul susţinut pe scena Ateneului Român de către tânăra albaiuliancă Alexandra Fiţ. Avea doar 16 ani şi era prima artistă din municipiul nostru ajunsă pe cea mai prestigioasă scenă românească. Ea este şi în momentul de faţă elevă a Liceului de muzică şi arte plastice din Alba Iulia, dar lucrează în particular cu conf. dr. Stela Drăgulin, de la Facultatea de muzică a Universităţii "Transilvania", din Braşov. (Poate că acesta este unul dintre secretele succesului Alexandrei.) După reuşita de anul trecut, Alexandra a mai susţinut un recital la Ateneul Român (ca dovadă că primul nu s-a datorat hazardului sau relaţiilor) şi a apărut ca solistă în două concerte ale Filarmonicii de stat din Braşov (Concertul nr. 2 de Saint Saëns, dirijor Daisuke Soga, Japonia).
Şi iată că strădaniile şi calităţile ei au primit recent încă o recunoaştere: ea va participa la o preselecţie pentru a deveni solistă a Filarmonicii din Braşov. Astfel, la 17 ani, Alexandra va concura cu studenţii de la Universitatea "Transilvania" pentru unul dintre puţinele şi atât de disputatele locuri în cadrul Filarmonicii. Şi pentru a vă face o idee cu privire la duritatea preselecţiei şi a selecţiei propriu zise, trebuie să vă spunem că fiecare candidat este condiţionat să susţină anterior cinci recitaluri (ceea ce înseamnă memorarea a sute de partituri şi a zeci de mii de "fraze muzicale"). Alexandra Fiţ şi-a pregătit deja programul recitalurilor, care arată după cum urmează: *Joi, 12 decembrie a.c., ora 17,00- Casa de cultură din Blaj; *Vineri, 13 decembrie, ora 18,00- Liceul de muzică şi arte plastice din Alba Iulia; *Luni, 16 decembrie, ora 17,00- Cabinetul de muzică al Şcolii "Ovidiu Hulea", din Aiud; *Marţi, 17 decembrie, ora 18,00- Cabinetul de muzică al Seminarului teologic ortodox "Mitropolit Simion Ştefan", din Alba Iulia; *Miercuri, 18 decembrie, ora 18,00- Casa de cultură din Zlatna. Succes, Alexandra!
(I.H.)
Extremismul PRM preluat de PNL
Perspectiva alegerilor anticipate rămasă deocamdată doar în fază declarativă a creat, pe lângă fierberea firească în rândul partidelor de opoziţie mult prea slabe pentru a se confrunta cu o campanie electorală, o situaţie absolut surprinzătoare: deplasarea extremismului naţionalist dinspre extrema dreaptă mai spre centru, locul rămas liber fiind adjudecat de... Partidul Naţional Liberal. Faptul în sine a trecut oarecum neobservat în agitaţia politică a ultimelor săptămâni, dar a devenit evident cu ocazia festivităţilor Zilei de 1 Decembrie organizate la Alba Iulia şi mai ales în comunicatele de presă ale PNL.
Este limpede pentru oricine că invitarea României să adere la NATO a luat pâinea de la gura politicienilor ultranaţionalişti din UDMR şi PRM. Sub umbrela alianţei transatlantice nu sunt permise revendicări teritoriale sau conflicte interetnice, adevăr care, printr-o alchimie ciudată a pătruns până şi în creierul încins al liderului PRM, Corneliu Vadim Tudor. Acesta a declarat în urmă cu doar câteva zile - lăsându-i cu gura căscată pe ziariştii prezenţi - că îşi va schimba discursul politic şi va adopta "un alt ton, mai cooperant şi mai convingător". "Acum s-a intrat într-o nouă etapă istorică şi a venit timpul unei edificări şi reconcilieri adevărate" - s-a explicat "Tribunul". Lipsit de mesajul ultranaţionalist, PRM îşi simte sfârşitul.
La un moment dat debarcarea din fruntea liberalilor a fenomenului paranormal, care a fost Valeriu Stoica şi numirea tehnocratului Theodor Stolojan părea să fie o soluţie pentru refacerea credibilităţii unui partid grav compromis de nenumărate scindări precum şi de ineficienţa dovedită în cei patru ani cât s-a aflat la guvernare. Din păcate economistul Stolojan nu dovedeşte abilităţi politice convingătoare. Ideea PNL de a-şi completa doctrina cu idei xenofobe şi extremist-naţionaliste poate fi pernicioasă şi chiar fatală pentru un partid aflat în reconstrucţie. Cum altfel ar putea fi interpretată auto-demascatoarea frază din comunicatul de presă al PNL Alba, care, în stilul obişnuit l-a acuzat pe prefectul Ioan Rus că "nu s-a sfiit să-i pună pe reprezentanţii puterii de azi - ţiganii, PSD-iştii, ungurii - să depună coroane primii, iar pe făuritorii Marii Uniri să-i plaseze mai la coadă". Iar ca să le fie înţeleasă bine poziţia comunicatului adaugă: "PSD este partidul celor care se luptau cu ungurii care voiau să ne fure Ardealul şi care acum guvernează (sic! - s.n.) împreună cu ei". Lipsa de rigoare a gândirii liberale se manifestă consecvent la fiecare ieşire în public.
Trufia de a plasa automat membrii liberali de azi ca singurii urmaşi ai artizanilor Unirii, când aceasta a fost creaţia întregului popor român, este hilară şi nu necesită comentarii. La fel de hilară este şi acuza că PSD a găsit un aliat parlamentar în UDMR, acuză venită din partea unui partid care a GUVERNAT cu UDMR. Dar opinia publică s-a obişnuit deja cu demagogia agresivă a PNL. În realitate Prefectura Alba a iniţiat măsuri ca sărbătorile Zilei Naţionale să nu fie politizate. Că este aşa o dovedeşte nu numai discursul rostit de premierul Adrian Năstase ci şi al celorlalţi reprezentanţi ai partidului de guvernământ. Aceştia au făcut doar o scurtă retrospectivă a semnificaţiei actului petrecut în 1918 şi ce perspective economice creează integrarea României în structurile euro-atlantice.
Contrar acestui semn de respect manifestat de putere, un grup compact de membri PNL sosiţi din toată ţara, cu steaguri de partid, au încercat să creeze dezordine în curtea Arhiepiscopiei, unde s-a ţinut obişnuita slujbă de comemorare. Pe liberali nu i-a interesat decât obţinerea de capital politic. Aşa se explică şi gălăgia mediatică construită de ei în jurul prezenţei la data de 1 decembrie, la Budapesta, a premierului Adrian Năstase. După cum se cunoaşte, acesta l-a avut ca invitat pe premierul ungar Peter Medgyessy cu ocazia recepţiei oferite de ambasada României la Budapesta. Consecinţele politice şi economice ale acestei vizite sunt impresionante. Ceea ce nu au reuşit partidele politice, inclusiv PNL timp de zeci de ani, a reuşit Guvernul Năstase: România a redobândit în sfârşit marea moştenire, care o reprezintă Fundaţia Gojdu. Crearea parteneriatului strategic româno-ungar face posibilă promovarea eficientă a acţiunilor culturale iniţiate cu sprijinul diasporei româneşti. În paralel a fost luată decizia construcţiei unei autostrăzi Bucureşti - Budapesta, a unei linii de înaltă tensiune de 400 kw între Beckescsaba - Oradea, a unei magistrale de transport gaz-metan şi nu în ultimul rând, modificării Legii statutului maghiarilor din afara graniţelor, lege moştenită de la guvernul maghiar anterior.
Dacă până şi Vadim Tudor a înţeles importanţa acestor măsuri de reconciliere al căror artizan a fost Adrian Năstase, nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu extremiştii maghiari şi noii extremişti români. Primul ministru Medgyessy a trebuit să explice opoziţiei parlamentare ungare că 1 Decembrie nu aniversează anexarea Transilvaniei la România; la noi nu PRM a luat poziţie faţă de iniţiativa lui Adrian Năstase ci... PNL. Mesajul întâlnirii celor doi premieri - cel al păcii şi reconcilierii - s-a dovedit prea subtil pentru minţile tot mai înceţoşate ale liberalilor români. Nu este de mirare că ultimele sondaje arată că societatea civilă a mai sancţionat cu câteva procente PNL.
Mihai BABIŢCHI