Pagina 1

Capul antimafiei româneşti anunţă

O nouă ofensivă împotriva corupţiei

Cu o periodicitate desprinsă parcă din demonstraţiile savante ale matematicienilor, guvernanţii accelerează sau decelerează pedala numită "lupta împotriva corupţiei", în funcţie de importanţa momentelor internaţionale în care ţara noastră este actor principal sau doar secundar, ori de calificativele pe care le primim de la organizaţiile din afara graniţelor ţării. Pentru că adevărul trebuie să îl recunoaştem, fie că ne place sau nu, toate rapoartele oficialilor străini dar şi cele interne pun în capul listei corupţia care a atins recorduri triste prin extinderea pe orizontala şi verticala societăţii româneşti. Speriaţi de deteriorarea imaginii în plan extern, guvernanţii, prin vocea premierului Adrian Năstase, au anunţat o nouă ofensivă în lupta împotriva acestui flagel periculos. Anunţul a fost făcut exact în ziua în care, la Copenhaga, mai marii Uniunii Europene ne stabilesc foaia de parcurs pentru ca la sfârşit, respectiv în 2007, să intrăm în UE. Pachetul de măsuri propus de guvern pentru accelerarea strategiei de combatere a corupţiei conţine în total 67 de proiecte de legi şi măsuri care vizează în principal domeniul justiţiei, administraţiei publice, cel fiscal şi al mediului de afaceri. Programul prevede înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor, a unui sistem electronic unic de urmărire a cauzelor penale de corupţie şi de repartizarea aleatorie a cauzelor penale (pentru ca acestea să nu se mai "piardă" pe traseul poliţie-parchet-instanţe judecătoreşti). Guvernul are în vedere şi reevaluarea sistemului imunităţilor pentru persoane implicate în aplicarea legii (avocaţi, notari, executori judecătoreşti, auditori). Programul mai vizează structurarea Corpului funcţionarilor publici în trei categorii, adoptarea statutului aleşilor locali, înfiinţarea ghişeului unic de plată a taxelor şi impozitelor şi înfiinţarea Oficiului Naţional Unic de achiziţii publice. Pentru prima dată lupta împotriva corupţiei capătă şi o componentă "europeană", utilizarea fondurilor PHARE, ISPA, sapard fiind mult mai atent monitorizată. Am putea spune văzând această nouă ofensivă că, în sfârşit, corupţia va fi pusă la zid. În vorbe şi pe hârtie totul pare facil. Dar aceleaşi vorbe le-am mai auzit şi în aprilie... Reforma sistemului judiciar a mai fost anunţată de câteva ori; la fel s-a întâmplat şi cu proiectele de lege privind declararea averilor şi conflictului de interese care nu au fost adoptate, iar transparenţa finanţării partidelor a rămas în stadiul de proiect... În procesele în care au fost judecaţi cei care au devalizat sistemul bancar românesc a fost scos vinovat tot poporul român, pentru că a acceptat să acopere găurile prin taxele şi impozitele pe care le-au plătit cu conştiinciozitate. Pentru că încă mai sunt în vigoare legile prin care unii români sunt mai presus de lege, aşa cum sunt de exemplu parlamentarii apăraţi de imunitate, chiar şeful biroului FBI din România ne-a "recomandat" schimbarea acestui act normativ. Dar cum să renunţe parlamentarii la această umbrelă care s-a dovedit în viaţa de zi cu zi că este mult mai impermeabilă decât cea NATO? Pentru a aplica strategia de accelerare a luptei împotriva corupţiei trebuie schimbat întregul sistem de lucru al aparatului de stat; trebuie schimbată Constituţia României, sistemul politic românesc, cel parlamentar, toate acestea fiind practic similare cu o revoluţie administrativă. Va fi capabil actualul guvern să declanşeze revoluţie? Altfel, această luptă de combatere a corupţiei va fi doar una de imagine, respectiv de combatere a... percepţiei corupţiei!
În acest context al putinţei ori neputinţei, premierul Adrian Năstase a adus din nou în discuţie problema alegerilor anticipate ca o sursă aducătoare de combustibil pentru partidul aflat acum la guvernare. "Alegerile anticipate ar permite realimentarea cu combustibil a unui guvern care, prin obţinerea încrederii populaţiei, să aibă mandat pentru UE între 2003-2007" - a spus premierul Adrian Năstase. Tot el a susţinut că guvernul îşi va asuma în februarie răspunderea pentru pachetul de măsuri pentru accelerarea luptei împotriva corupţiei. Va fi momentul declanşării anticipatelor?

Dana MOTREANU

De la 1 ianuarie 2003

Cresc salariile bugetarilor şi ale demnitarilor

Din ianuarie 2003, salariile bugetarilor vor creşte cu 6%, iar din 1 octombrie 2003 vor creşte cu 9% faţă de valoarea din luna septembrie a.c. Astfel, un cercetător principal gradul I va avea un salariu lunar de 13,5 milioane de lei, un preot cu studii superioare 6,4 milioane de lei pe lună, iar un medic primar din spital 15,2 milioane de lei. Indemnizaţiile demnitarilor vor creşte şi ele cu acelaşi procentaj: preşedintele statului va avea din ianuarie 2003 un salariu de 41,7 milioane de lei, iar premierul, preşedintele Senatului, cel al Camerei Deputaţilor şi cel al Curţii Supreme de Justiţie vor avea fiecare un salariu lunar de 39,4 milioane de lei. Un ministru va câştiga 34,2 milioane de lei, un deputat ori senator 31,3 milioane de lei, prefecţii din teritoriu vor avea salarii între 25,7 şi 26,8 milioane de lei, un primar de municipiu 25,2 milioane de lei, iar un primar de comună va avea un salariu de aproximativ 12 milioane de lei lunar. (T.I.)