Deşi l-au votat
     Reuniţi în ultima şedinţă din acest an, consilierii judeţeni au aprobat joi, 12 decembrie, bugetul Consiliului judeţean Alba pe anul 2003. Referindu-se la acest subiect consilierul judeţean PD, Ion Dumitrel, a precizat în cadrul unei conferinţe de presă că toţi consilierii judeţeni ai PD au votat bugetul pentru că toate amendamentele pe care le-au depus ei au fost acceptate de conducerea CJ Alba. Totuşi există şi nemulţumiri. Ele sunt legate de faptul că sumele alocate pentru judeţul Alba din Bugetul de Stat pe 2003 sunt foarte mici. Mai ales comparativ cu cele alocate din acelaşi buget pentru judeţele din Moldova, Ion Dumitrel a declarat că proporţional sumele pentru judeţul nostru sunt cu 30% mai mici. Aceasta va însemna puţine lucrări la drumuri, la infrastructură în general, în condiţiile în care oricum judeţul Alba nu stă deloc bine la acest capitol. Ion Dumitrel a arătat că situaţia se datorează probabil faptului că atunci când şefii administraţiei din alte judeţe făceau lobby la Bucureşti pentru obţine mai mulţi bani "preşedintele CJ Alba - Eugen Popa voiaja prin Europa".

---

     Joi, 19 decembrie a.c., începând cu ora 10.00, la Cercul Militar Alba Iulia are loc un spectacol de colinde româneşti şi obiceiuri de Crăciun. Manifestarea este dedicată veteranilor de război, cadrelor militare în rezervă şi în retragere, fiind organizată de Uniunea Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă. (F.R.)

---

     În cursul acestei săptămâni la sala grupului parlamentar PSD din cadrul Palatului Parlamentului a avut loc, la iniţiativa organizaţiei de femei a partidului, seminarul cu tema "Participarea femeilor la procesul decizional şi rolul acestora în procesul de integrare a României în Europa". După cum ne-a precizat preşedinta organizaţiei judeţene de femei a PSD Alba, prof. Lenica Bucur, o problemă amplă dezbătută a fost egalitatea şanselor între bărbaţi şi femei în contextul în care statutul femeii în lumea contemporană se redefineşte în concordanţă cu principiile fundamentale ale societăţii democratice. S-a remarcat faptul că în România există un cadru legal, tematic al nediscriminării pe criterii de rasă, sex, religie, etc. - consfinţit de Constituţie dar totuşi, femeia este prezentă într-o proporţie mai redusă în sferele politice, economice şi culturale în raport cu totalul populaţiei feminine care, după cum se cunoaşte în România, o depăşeşte pe cea a bărbaţilor.(R.J.)

---

     Senatul a votat înfiinţarea Autorităţii Electorale Permanente, un organism care va funcţiona în cadrul administraţiei centrale în perioada dintre alegeri şi se va ocupa de actualizarea listelor electorale, de pregătirea echipamentului folosit la scrutin şi de iniţierea cetăţenilor în tainele exercitării dreptului de vot. Autoritatea va avea un aparat de specialitate propriu şi filiale de lucru în teritoriu şi va realiza instruirea cetăţenilor care doresc să facă parte din birourile electorale. (T.I.)

     Ca urmare a dezbaterilor din mass-media precum şi a protestelor primite din partea unor specialişti din străinătate, Biroul Executiv al Comisiei Naţionale de Arheologie (CNA) este îndrituit să facă următoarele precizări:
     În anul 2000, ca urmare a intrării în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic (aprobată ulterior prin Legea nr. 378/2001), Ministerul Culturii şi Cultelor a dispus prospectarea arheologică a zonei care urma să fie afectată de proiectul minier al SC Roşia Montană Gold Corporation. Având în vedere importanţa cercetării acestor obiective arheologice identificate în zonă, Ministerul Culturii şi Cultelor a instituit în anul 2001 Programul Naţional de Cercetare Alburnus Maior, program la care au fost invitate să participe cele mai prestigioase instituţii de profil din ţară (Muzeul Naţional de Istorie a României, Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Universitatea Bucureşti, Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei Cluj, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Institutul de Memorie Culturală - CIMEC ş.a.)
     Astfel au fost întreprinse primele cercetări arheologice sistematice în zonă, care au dus la identificarea unor construcţii (din piatră legată cu pământ) precum şi a două necropole de incineraţie (cu depuneri de ofrandă în groapă).
     În anul 2002 a fost descoperit un ansamblu funerar circular, cu două ciste, din cărămidă, toate datând din secolele II - III p. Chr. şi aparţinând populaţiilor ilirice, colonizate de autorităţile romane pentru exploatarea zăcămintelor aurifere din zonă. În paralel, echipa franco-germană de arheologie minieră, coordonată de Universitatea Le Mirail din Toulouse, a cercetat cea mai mare parte a galeriilor din masivele Cetate şi Cârnic, identificând o serie de artefacte de epocă romană (fragmente ceramice). Precizăm că nu au mai fost descoperite tăbliţe cerate, de felul celor recuperate la mijlocul sec. XIX (ca urmare tot a exploatărilor miniere din acea epocă) tăbliţe care au adus faima exploatărilor aurifere de epocă romană de la Roşia Montană.
     În conformitate cu contractul încheiat între Muzeul Naţional de Istorie a României şi SC Roşia Montană Gold Corporation, pe baza cercetărilor efectuate, au fost elaborate documentaţii ştiinţifice care au stat la baza emiterii de către Comisia Naţională de Arheologie a Certificatelor de descărcare de sarcină arheologică, conform prevederilor legale în vigoare. Precizăm că documentaţia obţinută a permis eliberarea Certificatelor de descărcare de sarcină arheologică doar în acele zone în care obiectivele identificate nu necesită conservarea in situ. În ceea ce priveşte ansamblul circular funerar, s-a propus conservarea şi restaurarea lui in situ.
     Având în vedere faptul că cercetările arheologice efectuate în situl Roşia Montană s-au desfăşurat conform legislaţiei în vigoare şi că ele au dus la obţinerea de noi şi importante date privind comunitatea iliră de la Alburnus Maior, Biroul Executiv al Comisiei Naţionale de Arheologie este în măsură să aprecieze pozitiv rezultatele Programului Naţional iniţiat de Ministerul Culturii şi Cultelor în anul 2001.
     În acelaşi timp, Biroul Executiv al Comisiei Naţionale de Arheologie precizează că este în măsură să aprecieze strict activitatea arheologică, în ceea ce priveşte celelalte aspecte (ecologice, sociale, urbanistice şi economice) urmând ca forurile competente să-şi precizeze poziţia.
     Totodată Biroul Executiv al Comisiei Naţionale de Arheologie opinează că disputa privind cercetările arheologice de la Roşia Montană nu trebuie să devină obiect de confruntare politică.

---

•În numai trei zile, şi-au pierdut viaţa şase persoane din judeţul Alba
     Numărul victimelor "generalului iarnă" s-a ridicat la şase în week-end, după ce alte două persoane şi-au pierdut viaţa în încercarea de a se încălzi sau doar de a-şi procura combustibil pentru foc.
     *În noaptea de 13/14 decembrie a.c. o octogenară din satul După Deal, comuna Ponor, şi-a pierdut viaţa carbonizată într-un incendiu care a izbucnit într-o anexă a gospodăriei, folosită ca bucătărie. Se pare că femeia - Maria Cristea, de 82 ani, care locuia singură - nu a stins complet focul din sobă, fapt care a dus la aprinderea materialelor combustibile aflate în apropiere. În jurul orei 4.00 dimineaţa, Maria Cristea a intrat în bucătăria incendiată în încercarea de a mai salva câteva din bunurile aflate acolo. Deşi la stingerea incendiului au intervenit şi vecinii (situaţi oricum la distanţe apreciabile de casa octogenarei), femeia nu a mai putut fi salvată deoarece peste ea s-a prăbuşit planşeul acoperişului. Potrivit constatărilor medicului din comună, femeia a murit carbonizată.
     *Francisc Reteghi, de 50 ani, din Lopadea Nouă şi-a pierdut viaţa sâmbătă, 14 decembrie, la Secţia Chirurgie a Spitalului Judeţean Alba, în urma leziunilor grave suferite în urma unui accident consumat în ziua precedentă. Vineri, 13 decembrie, bărbatul s-a dus cu căruţa şi împreună cu alţi doi consăteni în "Pădurea Muierii" de lângă Lopadea Nouă pentru a aduna lemne de foc. La întoarcere, pe un drum în pantă, Reteghi nu a mai putut frâna căruţa, care s-a răsturnat. Toate lemnele au căzut peste el, strivindu-l. Decesul a survenit în urma hemoragiei masive provocată de rupturi ale organelor interne.