Imediat după încheierea discuţiilor celor trei ceasuri rele de marţi de la Cotroceni, Năstase reinventează, după propriile coordonate, ideea remanierii guvernamentale, avansate de preşedintele Iliescu, drept directivă cu marca exclusivistă a palatului Victoria. Pentru ca miercuri, marca remaniată lipită pe locul anticipatelor să ia forma preconizatei demisii în bloc a guvernului, ca un prim pas spre restructurarea guvernamentală convenită la Cotroceni. Toate semnele arată că premierul român o întoarce iarăşi din condei spre anticipate, care rămân în continuare dezideratul cel mai valoros de pe agenda clubului pesedist. Proiectul alegerilor pentru 2003, decis la Delegaţia Permanentă, a fost decapitat la Cotroceni, însă a fost pierdută doar o bătălie din războiul anticipatelor care reîncepe şi corpul pesedist reia tema declarată tabu de Iliescu sub forma demisiei guvernului pentru februarie 2003. Triumful târziu al trunchiului pesedist s-a consemnat marţi seara în cadrul unei întâlniri informale în sala de conferinţe a unui hotel bucureştean cu nume predestinat (Triumf), iar protagoniştii au fost şefii PSD şi ziariştii. Reprezentanţilor celei de-a patra puteri în stat-presa, le-a revenit "ingratul" rol de a transmite liderilor pesedişti că Iliescu rămâne pe poziţia fermă a ignorării dezideratului majorităţii pesediste şi astfel au aflat că, din totalul anticipatelor, nu le parvine decât felia anemică a remanierii din ianuarie. Reacţiile pesediste au fost pe măsura veştii: optimism exagerat, dezamăgire şi nervi politici, însă de la întâlnirea cu ziariştii a lipsit un contingent memorabil de miniştri, pentru care se pare palatul Cotroceni este mai aproape decât Victoria, acum la ceasul remanierii. Noul intrat în vizorul media şi în caruselul anticipatelor este preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, care după recent lansata modă a întâlnirilor între patru ochi l-a chemat diplomatic "pentru explicaţii" pe premierul care traduce atât de liber termenul remanierii propus de preşedintele Iliescu. Astfel, remanierea rămâne pentru Năstase forma cosmetizată a restructurării guvernului prin tehnica de mare tradiţie a rotaţiei cadrelor intitulată generos: crearea unui mecanism guvernamental suplu de 15-16 ministere orientat pe integrarea europeană. În noua viziune personalizată a remanierii tip Năstase este adoptată tactica ofensivă: demisia în corpore a Cabinetului, urmată de numirea unui nou premier de către preşedinte şi apoi formarea celui de-al doilea guvern pesedist, cu alt program de guvernare şi echipă nouă. Noul Cabinet va solicita un vot de încredere Parlamentului, iar cercul restructurării se încheie, în opinia lui Năstase, prin această formulă creată să "dinamizeze" activitatea Executivului. Reinterpretarea ideii remanierii prin prisma posibilei demisii a Guvernului nu este însă decât o manevră elegantă prin care actualul premier caută să se elibereze de neplăcuta sarcină de a-i demite direct pe unii dintre miniştri, evitând şi nemulţumirile aferente din partid. Speculaţiile merg până la scenariul în care premierul nu mai vrea să intre în guvernul nou format şi Iliescu va numi un guvern care să gestioneze treburile ţării până la modificarea Constituţiei şi din nou anticipate. Moment în care apare legitim întrebarea: Năstase visează la Cotroceni? Războiul anticipatelor, ajuns pe prima filă a agendei politice post-Copenhaga, devine astfel cu atât mai important cu cât se pare că este denumirea oficială pentru lupta finală care vizează scaunul preşedinţiei.