Săpăturile arheologice de la Roşia Montană, subiect de gâlceavă Între Ministerul Culturii şi Academia Română
•Cei care nu au pus niciodată piciorul la Roşia Montană şi confundă Budapesta cu Bucureştiul cer comisie internaţională pentru verificarea muncii arheologilor români, de parcă am fi o colonie! * Dacă nu începe investiţia, tăierea pădurilor, singura ocupaţie a moţilor care mai există, va deşertifica zona Munţilor Apuseni
Discuţiile pe tema săpăturilor arheologice de la Roşia Montană, unde SC Roşia Montană Gold Corporation SA intenţionează să deschidă cea mai mare exploatare auriferă de suprafaţă din România, continuă să suscite interes, ultimii care au abordat acest subiect fiind membrii Academiei Române. Ei au luat poziţie în cazul Roşia Montană, apreciind că demararea investiţiei ar fi "dezastruoasă atât în privinţa mediului, cât şi a vestigiilor arheologice unice descoperite cu ani în urmă". Mai mult, o parte din membrii Academiei Române şi-a manifestat îngrijorarea vizavi de impactul pe care-l va avea exploatarea asupra peisajului din zonă şi asupra mediului ambiant. Aceştia au făcut o paralelă între Roşia Montană şi accidentul ecologic de la Baia Mare, deşi, în nenumărate rânduri specialiştii firmei româno-canadiene au dat asigurări că au de gând să rezolve problemele de mediu existente de când se exploatează aur la Roşia Montană şi să nu le amplifice. Tot reprezentanţii companiei susţin că nu se poate face o legătură cu incidentul de la Baia Mare, întrucât RMGC va folosi tehnologie de ultima oră (în premieră va fi instalat un distrugător de cianuri) şi că iazul de decantare va fi construit din rocă specială, aproape impermeabilă. Directorul general adjunct al RMGC, Gabriel Dumitraşcu, a declarat că cianura care va ajunge în iaz va fi de circa 1 ppm, adică cu mult sub cerinţele pe plan mondial.
•Singura descoperire senzaţională de la Roşia Montană în ultimii trei ani este că... nu s-a făcut nici o descoperire senzaţională
Pentru a demara lucrările, RMGC a cheltuit mai bine de 2 milioane de dolari în săpăturile de la Roşia Montană, pentru efectuarea descărcării de sarcină arheologică, aşa cum cere legislaţia românească. Compania mixtă canadiano-română a iniţiat, în colaborare cu Ministerul Culturii, cel mai mare proiect de identificare şi punere în valoare a patrimoniului arheologic, intitulat "Alburnus Maior", la care au fost chemaţi să lucreze cei mai buni specialişti din muzeele României dar şi din străinătate (Universitatea Toulouse din Franţa). După ce arheologii şi-au făcut treaba, Comisia Naţională de Arheologie a eliberat certificatele de descărcare arheologică pentru campaniile din 2000 şi 2001. Ba mai mult, a fost oferit premiul de excelenţă "Constantin Daicoviciu" pentru calitatea lucrărilor arheologice de la Roşia Montană.
Pe de altă parte, cei care se opun proiectului au apreciat că Ministerul Culturii doreşte să muşamalizeze valoarea patrimoniului istoric de la Roşia Montană. Ei au adus în sprijinul lor o listă cu aproape 900 de semnături de la personalităţi din domeniu care nu sunt de acord cu săpăturile de la Roşia Montană.
În replică, directorul Direcţiei Arheologice din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, Mircea Angelescu a declarat că: "Singura descoperire senzaţională de la Roşia Montană în ultimii trei ani este că nu s-a făcut nici o descoperire senzaţională". El a adăugat că la Roşia Montană nu s-a găsit nici o aşezare, ci există doar indicii legate de prezenţa unor pâlcuri de oameni care lucrau în vechile mine ale Imperiului roman şi care mureau pe capete. Nu de puţine ori, oficiali ai Ministerului Culturii, în frunte cu ministrul Răzvan Teodorescu, şi-au manifestat nemulţumirea faţă de opiniile arheologilor străini, semnatari ai manifestului, care nu numai că nu cunosc unde este pe hartă Roşia Montană, dar nici nu prea fac diferenţa între Budapesta şi Bucureşti. "Asta este o jignire", a spus Mircea Angelescu.
•Fără arbitraj internaţional
Contradicţiile dintre Ministerul Culturii şi Cultelor şi Academia Română au dus la o nouă etapă, după ce ultimii au cerut intervenţia unei Comisii internaţionale. "Nu suntem colonie ca să cerem comisii internaţionale care să verifice munca arheologilor români. În momentul în care se va întâmpla aşa ceva, eu îmi voi da demisia", a fost replica oficialului de la Ministerul Culturii şi Cultelor, Mircea Angelescu.
*Ce are de câştigat România din afacerea de la Roşia Montană?
Preşedintele Academiei Române, Eugen Simion, a precizat că "în principiu Academia nu se opune unei iniţiative de acest gen. Vrem să vedem dacă această exploatare nu cumva păgubeşte statul român".
De partea cealaltă a balanţei, a beneficiilor economice, reprezentanţii companiei spun că România va avea doar de câştigat. Având în vedere că Minvest Deva este acţionar cu aproape 20 la sută, acelaşi procent va însemna participarea la profit, în condiţiile în care statul român nu a investit nici măcar un leu la Roşia Montană. Pe o durată de cel puţin 16-17 ani, în comuna din Apuseni se vor investi circa 430 milioane de dolari. Afacerea mai înseamnă 97 de milioane de dolari reprezentând fondul de salarii, plus 1280 milioane dolari pentru achiziţii interne (materiale, energie, servicii), plus 5 milioane dolari anual ca taxe şi impozite. Statul român va câştiga din redevenţa minieră 54 milioane de dolari, din impozitul pe profit 190 milioane USD, din taxe şi impozite 73 milioane USD, iar profitul Minvest Deva este estimat la peste 130 milioane USD. În acelaşi timp, având în vedere că moţii vor fi aceia care vor lucra în cariere, în uzine, dar şi în construcţii şi în servicii, în sectoarele secundare de prelucrare a minereului, se estimează că peste 3000 de angajaţi vor munci în perioada de construcţie. Pentru perioada de operare (16-17 ani, poate mai mult) se prognozează un număr de circa 5500 salariaţi, fie direct productivi, fie la furnizorii de servicii (aprovizionare, întreţinere, servicii, gestionarea deşeurilor, transport, hoteluri, cantine etc.)
O altă cifră interesantă: moţii au în depozite în bănci circa 3 milioane de dolari, după 12 ani de tranziţie. Adică ceva mai puţin decât a plătit compania până în prezent, pentru cei care s-au relocat, ca despăgubiri.
(E.S.)
Pământul o ia la vale în Apuseni
•O stâncă imensă s-a dislocat la Muncel şi a obturat circulaţia pe DN 75 Turda - Cîmpeni
Ieri dimineaţă, în jurul orei 4.30, pe DN 75 Turda - Cîmpeni, între km 97+500, în zona Muncel - Baia de Arieş s-a produs o dislocare de stâncă masivă, ne-a informat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Protecţie Civilă, Cornel Oprişa. "Pietroiul" care a luat-o la vale are o lungime de 8 metri, o înălţime de 4 metri şi o lăţime de 5 metri. Din fericire, dislocarea a avut loc la o oră în care traficul rutier din zonă nu era intens şi prin urmare nu s-au înregistrat pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale. În urma alunecării stâncii, drumul naţional a fost obturat, circulându-se cu atenţie pe o singură bandă. Imediat după incident, la faţa locului au fost aduse forţe specializate să intervină în astfel de situaţii. Pentru spargerea stâncii a fost solicitat sprijinul artificierilor de la subunitatea minieră din Baia de Arieş care au fost nevoiţi să folosească dinamita. La locul dezastrului au sosit şi echipaje de la SC Selina, Drumuri Naţionale, Poliţie şi Inspectoratul de Protecţie Civilă Alba, care au conlucrat la deschiderea drumului. Zona a fost pusă sub observaţie pentru preîntâmpinarea unor situaţii similare care ar putea pune în pericol traficul auto. Încă nu s-a stabilit cauza care a determinat dislocarea stâncii.
Florin ROMAN
Cresc salariile demnitarilor şi funcţionarilor publici
Că statul are din ce în ce mai multă grijă de angajaţii din sectorul bugetar se ştie. Camera Deputaţilor a adoptat două ordonanţe de urgenţă emise la finele anului trecut de Guvernul Adrian Năstase, prin care salariile funcţionarilor publici şi ale personalului bugetar, inclusiv indemnizaţiile demnitarilor de majorează în acest an cu 15%. Majorarea se face în două etape, din care prima, cu 6%, s-a petrecut deja. Cealaltă, de 9% va avea loc în toamnă. Creşterile salariale vor acoperi indicele mediu de creştere a preţurilor realizându-se totodată şi o creştere reală a salariului cu 3%. Conform ordonanţelor, cea mai mare indemnizaţie revine preşedintelui ţării - 42.764.000 lei, urmat de premier şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului cu 39.459.000 lei. Senatorii şi deputaţii au o indemnizaţie de 31 milioane lei, iar miniştrii de 34 milioane lei. La polul opus, un primar de comună va avea între 8,5 şi 10 milioane lei în funcţie de gradul de dezvoltare al comunei pe care o conduce. Dar cea mai importantă prevedere a ordonanţelor adoptate de Camera Deputaţilor este cea care repară o inechitate mai veche şi ades reclamată de funcţionarii publici care, în instituţii diferite, pentru acelaşi post, aveau salarii diferite. Cele mai mari discrepanţe se regăseau între salariaţii primăriilor din mediul urban şi cei ai consiliilor judeţene. Conform noilor acte normative se va acorda acelaşi salariu de bază pentru aceeaşi funcţie, clasă şi grad, indiferent de instituţia unde funcţionarul lucrează.
(A.D.)