Tot mai multe voci ale Opoziţiei acuză tratamentul preferenţial pe care guvernul Adrian Năstase şi Partidul Social Democrat îl acordă anumitor zone ale ţării atunci când vine vorba de distribuirea resurselor financiare. Mai ales a celor bugetare, adică a celor care se strâng din contribuţia tuturor cetăţenilor ţării. Avantajate au fost şi sunt în continuare judeţele Moldovei şi o parte a celor din Muntenia. Cei care sunt lăsaţi să se descurce cu resurse proprii sunt cetăţenii şi administraţiile publice locale şi judeţene din Ardeal şi din Banat, zone considerate întotdeauna mai bogate. Sunt şi zonele unde se realizează cele mai ridicate procente în colectarea taxelor şi veniturilor, dar şi cele unde cuantumul acestora este mai ridicat. Şi totuşi acum au devenit zonele cele mai vitregite. Banii pentru investiţiile necesare promise, dar mai ales aprobate, unele chiar demarate, vin tot mai greu, iar datoriile administraţiei publice în calitate de contractant faţă de firmele de construcţii sunt tot mai mari şi se plătesc în perioade tot mai lungi de timp. Deci nu este de mirare că siguranţa unui contract cu statul (care întotdeauna plăteşte) nu mai este la fel de atractivă. În plus, cât poate să crediteze statul o firmă oricât de puternică ar fi, în condiţile în care acelaşi stat îi cere să-şi plătească prompt obligaţiile financiare. Iar efectul este lungirea perioadei de realizare a unor investiţii, sau chiar renunţarea la unele dintre ele. S-a explicat de multe ori că alocarea unor sume mai mari pentru judeţele mai sărace este normală, în condiţiile în care statul trebuie să asigure o dezvoltare unitară a infrastructurii pe întreg teritoriul ţării. Numai că acum se cam exagerează.
     Efectele "benefice" ale acestui fapt sunt confortul cetăţenilor, mai bine zis lipsa lui, dar şi aprecierea pe care cetăţenii din Ardeal şi Banat o dau Partidului Social Democrat. Tocmai pentru că au de suferit la capitolul confort în timp ce urmăresc la televizor inaugurări sau recepţii ale unor lucrări de anvergură. De prin alte judeţe, că ale lor stagnează şi tot stagnează. Vorbind despre aprecierea pe care românii o dau Partidului Social Democrat, ea a fost prezentată recent şefilor organizaţiilor judeţene de Vasile Dâncu într-o amplă analiză sociologică. Astfel PSD obţine scoruri apreciabile de peste 60% în judeţele Botoşani, Iaşi şi Vaslui, circa 53% în Teleorman, Giurgiu şi Călăraşi. Şi în celelalte judeţe din Moldova şi Muntenia scorurile sunt apreciabile - în jur de 50%. În schimb Ardealul are electoratul cel mai reticent la mesajele partidului de guvernământ, aici înregistrându-se procente de 32-35%. Oricum mai mari decât ale celorlalte partide, dar nemulţumitoare pentru conducerea unui partid care vrea totul. Principalii "urmăritori" ai PSD sunt în Ardeal şi Banat Partidul Naţional Liberal şi Partidul România Mare, în timp ce în ciuda presiunilor la care este supus, Partidul Democrat este în creştere în zonele unde şi PNL este în creştere. Iar aceste zone sunt chiar acelea în care PSD trebuie să dea o adevărată bătălie: Sibiu, Braşov, Mehedinţi, Arad, Timiş, Bihor, Caraş-Severin. O eventuală alianţă între PNL şi PD în aceste judeţe dă fiori mai marilor PSD pentru că se consideră că, odată materializată, procentul acestor partide va creşte. Şi cine ştie, poate că aşa cum guvernul a abandonat financiar aceste zone, şi electoratul va abandona PSD la urne.