Legea fundamentală a României este desuetă, deşi de la adoptarea ei nu a trecut decât puţin mai mult de un deceniu. Ea nu mai corespunde actualului context de dezvoltare internă şi nici realizării procesului de integrare europeană. Modificarea ei se impune cu necesitate. A fost o promisiune electorală a PDSR (PSD) în anul 2000 şi iată că abia acum procesul anevoios pare să se apropie de final. Nu fără greutate, pentru că ideile cu care vin partidele sunt destul de diferite, aşa cum diferite sunt şi interesele lor. Cu greu Camera Deputaţilor a reuşit să voteze aproape în totalitate modificările negociate în raportul comisiei speciale, dar nemulţumirea partidelor din Opoziţie, care şi-au văzut eliminate câteva amendamente considerate fundamentale, a rămas. Ce s-a petrecut la Camera Deputaţilor probabil că se va repeta la Senat. Comisia specială a dat miercuri votul final asupra raportului de modificare a Constituţiei şi iarăşi prevederile reclamate de Partidul Democrat şi Partidul Naţional Liberal au rămas pe dinafară.
     Dat fiind că pentru adoptarea amendamentelor la Constituţie este nevoie de două treimi din numărul parlamentarilor unei Camere, iar la o eventuală mediere între Camera Deputaţilor şi Senat de trei pătrimi, dacă parlamentarii Opoziţiei se încăpăţânează, procesul de modificare poate fi blocat. Pentru că PSD, deşi are majoritatea în Parlament, nu poate obţine totuşi fără ajutorul partenerilor PUR şi UDMR cele două treimi. Negocieri au fost, negocieri vor fi încă. Pentru că vicepreşedintele PD Emil Boc a declarat deja că democraţii vor relua ofensiva pentru propriile amendamente în sesiunea extraordinară a Senatului care va începe la 25 august. Amendamentele în discuţie se referă la reducerea Ordonanţelor de Urgenţă la situaţii excepţionale, banii colectaţi pentru asigurările sociale să fie folosiţi numai în acest scop şi, cel mai important, stoparea migraţiei parlamentare. Acest ultim aspect este privit ca o deficienţă a democraţiei româneşti. este un fapt condamnat şi de ultimul Raport al Freedom House, care remarcă faptul că, deşi la alegerile locale din anul 2000 PDSR (PSD) a obţinut doar 36% dintre mandate, în timpul scurs de-atunci a reuşit racolarea a 600 de primari şi deţine aproape toţi preşedinţii consiliilor judeţene, ceea ce "reprezintă o migraţie politică fără precedent". Aşa se face că în România "partidele politice sunt clientelare şi bazate mai mult pe personalităţi decât pe ideologii". O modificare precum cea cerută de PD ar contribui la construirea unui sistem politic solid în ţara noastră, cu toate beneficiile de lungă durată care decurg de-aici.
     Dincolo de acest fapt, trebuie să mai spunem că înşişi liderii PSD recunosc că actualele modificări ale Constituţiei nu sunt suficiente. De aceea se preconizează o nouă modificare a Legii Fundamentale peste patru ani, când România speră că va deveni membră a Uniunii Europene. Dar de ce trebuie să mai aşteptăm până atunci? De ce nu se poate face un lucru bine de la început? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care PSD şi majoritatea sa parlamentară nu au nici un răspuns. Revenind la posibilitatea blocării procesului de modificare a Constituţiei, să mai spunem că PUR şi UDMR sunt tot mai nemulţumite de colaborarea cu PSD, iar negocierea amendamentelor poate fi reluată. Să fie tocmai această nemulţumire şansa de a avea în sfârşit o Constituţie modernă şi adaptată la contextul intern şi extern?