Alegerile generale din anul 2000 au (re)adus la guvernarea ţării o singură forţă politică - PDSR (cu anexa sa umanistă - PUR), transformat ulterior, după modelul european, în Partidul Social Democrat. Guvernul instaurat imediat după scrutinul electoral, chiar dacă minoritar într-o primă etapă, a devenit repede majoritar, tocmai prin atragerea minorităţilor, fie maghiară sau altele, dar cu reprezentare parlamentară. Având alături o Uniune Democrată a Maghiarilor din România docilă şi servilă, care votează contra unor interese "minoritare" la unison cu puterea, dar şi în urma unor ample racolări şi transferuri politice (după modelul practicat în fotbalul autohton), de pe aproape tot eşichierul politic, PSD a ajuns să guverneze confortabil ca un veritabil monolit politic. Parlamentul, consiliile judeţene şi locale au ajuns să aibă o singură culoare majoritară, fiind transformate în simple instrumente de vot. Fie că era bine sau nu, mâinile care "gâdilau" tavanele erau suficiente ca hotărârile, fie ele de guvern, de consilii locale sau judeţene, ori proiectele de legi să fie validate. Dar după patru ani de guvernare pe "patru voci", de cele mai multe ori "cântând" în distonanţă, armonia dispărând rapid după câştigarea alegerilor de către CDR-ul anilor 1996, românii îşi doreau doar un prim-solist politic. O voce unitară şi hotărâtă care să restabilească încrederea populaţiei în instituţiile statului căzute în disoluţia autorităţii în perioada 1996-2000. Din păcate caracterul unitar al vocii unice a partidului aflat la guvernare a dispărut repede iar greşelile au început să se ţină în lanţ. Că este aşa o dovedeşte şi ultimul sondaj de opinie care face o paralelă între Guvernul condus de Adrian Năstase şi cel condus de Victor Ciorbea, rămas în minţile multor români ca fiind etalonul ineficienţei. Astfel, potrivit sondajului IMAS, 43% dintre români (adică aproape jumătate!) sunt de părere că prestaţia actualului guvern este la fel de proastă ca şi a celui anterior. Doar 29,8% creditează cabinetul Năstase cu performanţe mai bune decât precursorii la guvernare, în vreme ce 23,5% opinează că pesediştii sunt chiar mai slabi. O explicaţie a rezultatelor sondajului de opinie ar fi inconsecvenţa actului guvernamental, cel puţin în acest ultim an, fiind vizibilă o superficialitate în luarea unor decizii, la cel mai înalt nivel. Modelul "aruncă bomba, testează reacţia poporului şi apoi vezi ce decizie vei lua" - a reprezentat strategia guvernamentală a ultimelor 12 luni. Caracterul unitar al vocii partidului aflat la guvernare s-a transformat într-unul dual când premierul Adrian Năstase şi preşedintele Ion Iliescu au avut păreri diferite în ceea ce priveşte organizarea alegerilor anticipate sau amânate, o ţară întreagă urmărind confruntarea celor doi poli de la putere în această dispută. A rezultat un compromis soldat cu o remaniere guvernamentală. La scurt timp a fost introdus impozitul pe terenul agricol, măsură guvernamentală care nu a rezistat nici măcar o lună de zile, ulterior revenindu-se la neplata acestei taxe. O altă bombă care a "fâsâit" până la urmă a fost regionalizarea ţării. Cu pixul în mână, ministrul pe atunci Octav Cozmâncă a reîmpărţit administrativ-teritorial ţara pentru ca apoi judeţul să rămână "baza" ţării. Sau introducerea taxei obligatorii radio-tv care a jecmănit întreg poporul, pentru ca mai apoi să se constate neconstituţionalitatea actului ce impunea această taxă aplicată şi orbilor şi surzilor şi celor care nici măcar nu aveau o astfel de aparatură sau acces la alimentarea cu energie electrică. Cabinetul Năstase a adoptat şi o serie de legi care au fost amendate la scurt timp după aprobarea lor: celebra lege anticorupţie la secţiunea declarării averilor demnitarilor, Legea Circulaţiei Rutiere - sau "uite punctul, nu e punctul", introducerea impozitului pentru chiriaşi ca după o săptămână să se revină la... neintroducerea acestuia. Şi apariţia ordonanţei care priveşte obligativitatea ca societăţile comerciale să deţină registre unice de control a născut "monştri" tipografici; două caiete cu aceeaşi rubricatură şi cu aceleaşi caracteristici legale nu erau compatibile din cauză de... sursă de procurare. Şi, din păcate, exemplele pot continua...