În timp ce Guvernul Năstase e pus la zid de oficiali ai Uniunii Eu­ropene, de unele publicaţii de pe continent precum şi de amba­sadorul SUA la Bucureşti, Michael Guest, iar spiritele în ţară sunt încinse la maximum, împărţind în tabere clasa politică şi mass-media, preşedintele României, Ion Iliescu, îşi consumă în tihnă vizita de plăcere în India şi Indonezia fără să dea nici un semn de viaţă. De ce oare? I s-o fi făcut ruşine din pricina fărădelegilor care guvernează România, culminând cu livrarea de copii la export ori s-o fi convertit la budism? Cea mai plauzibilă ni se pare o a treia ipo­teză, potrivit căreia Ion Iliescu este oarecum de acord cu prinderea în corzi a lui Adrian Năstase şi a miniştrilor săi, intraţi în Europa cu conturile, viloaiele de cinci stele, maşinile ultimul răcnet şi celelalte însemne ale huzurului în care se scaldă cu voluptate împreună cu neamurile şi prietenii cotizanţi la partid.
    Dar să revenim în ţară, unde televiziunile noastre cuminţi, care nu se sfiesc totuşi să reia în neştire episodul cu dezvelirea sânului lui Janet Jackson, au abordat un aer grav transmiţând în direct, joi sea­ra, discursul triumfalist al premierului Adrian Năstase, care a anunţat intrarea României în NATO imediat după ce Franţa a rati­ficat şi ea, alături de ceilalţi 18 membri, extinderea Pactului Nord-Atlantic.
    Mai cârcotaşă, presa scrisă de vineri s-a făcut ecoul nemul­ţu­mirilor în creştere ale Uniunii Europene faţă de România. Titlurile de prima pagină sunt edificatoare în acest sens: "Pe baza unui act care confirmă intervenţiile la vârf din ţară şi străinătate, adolescenţi aproape majori, scoşi la export cu aprobarea Guvernului Năsta­se" (Adevărul), "Guvernul Năstase în corzi" (Evenimentul Zilei), "Fă­ră precedent pentru o administraţie de stat: traficul de influenţă le­galizat" (România Liberă), "Tunurile UE. 33 de amendamente zgâl­ţâie Puterea de la Bu­cureşti" (Ziua), "Orfanii români - livraţi băncilor de organe" (Naţional), "Bitum american peste relaţia România - UE" (Cotidianul).
    Acest din urmă titlu merită ceva mai multă atenţie pentru că el face trimitere la un nou scandal generat de decizia autorităţilor de la Bucureşti de a încredinţa, fără licitaţie, construcţia autostrăzii Bu­cureşti - Oradea firmei americane Bechtel, printr-un contract de 2,5 miliarde de dolari. Comisia Europeană investighează acum această situaţie, ancheta fiind condusă chiar de comisarul Gunter Verheu­gen. Potrivit cotidianului "Financial Times", diplomaţii Uniunii Euro­pene au fost deranjaţi de faptul că autostrada Braşov - Oradea, prevăzută în contractul Bechtel, va fi construită înaintea unei alte autostrăzi, Bucureşti - Budapesta, acest din urmă proiect repre­zentând o colaborare a autorităţilor române cu UE. Ei se tem că lucrările de construcţie a drumului finanţat de UE vor fi amânate sau că Guvernul român va arunca banii pentru a construi concomitent două autostrăzi în partea de vest a ţării. De asemenea, autorităţile de la Bruxelles suspectează contractul de incorectitudine. Astfel, "Financial Times" citează un reprezentant al UE la Bucureşti potrivit căruia acordul cu Bechtel este o nouă expresie a faptului că, în România, "atribuirile unor astfel de contracte sunt mai degrabă decizii politice decât comerciale".
    Ceea ce putem spune noi, observând evenimentele din ultimele zile, este că politicul joacă un rol important în toată tevatura şi, cu toate bubele din capetele înfumurate ale guvernanţilor ei, România e prinsă la mijloc între două blocuri puternice şi orgolioase (SUA şi UE), situaţie care face să pară caducă zicerea "între două nu te plouă".

---