În data de 1 martie 2004 (aşa, ca "mărţişor"), prin adresa nr. 1451, Consiliul Judeţean Alba atrage atenţia "instituţiilor şi socie­tă­ţilor comerciale" pe care le are în subordine (şi celor la care este acţi­onar unic sau majoritar), asupra a ceea ce se defineşte prin termenul de "informaţii clasificate în Ro­mânia". Nu redau aici toată înşiruirea de acte normative pe care se bazează adresa respectivă, pentru că e treaba juriştilor să afle cât de îndreptăţit este ceea ce solicită prin aceasta, onor consiliul. Este suficient să vă spun că această înşiruire începe cu HG nr. 585/2002, pentru aprobarea standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, şi sfârşeşte cu referatul nr. 1229/20 februarie 2004, privind punerea în aplicare a prevederilor legale de protecţie a informaţiilor clasificate. Prin adresa respectivă se atrage atenţia instituţiilor şi so­cietăţilor menţionate că, până la data de 10 martie a.c., sunt obligate "să pună la dispoziţia d-lui Radu Neag următoarele date: *lis­ta proprie a actelor care conţin informaţii clasificate- secrete de serviciu sau secrete; *numele şi funcţia persoanelor care mani­pu­lează sau au acces la aceste categorii de acte; *obiectivele, sectoarele şi locurile în care sunt gestionate informaţiile clasificate- secrete de serviciu sau secrete" Curios este faptul că printre societăţile care au primit adresa respectivă se află şi... DGPDC şi DJAS! Adică Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială (fostă ISTH). Iar prima se ocupă de copii, iar a doua de persoanele cu handicap. Păi, ce treabă au, frate, copiii şi handicapaţii cu "informaţiile clasificate"? Şi, cu atât mai mult nu înţelegem de ce a fost trimisă această adresă la cele două instituţii, din moment ce în textul ei se arată explicit ce înseamnă cele solicitate, după cum urmează (în paralel cu "ex­plicitarea", vom proceda şi noi la o "traducere" de termeni, ca să vedeţi ce se poate subînţelege de către nişte funcţionari prea zeloşi): "Prin informaţii clasificate se înţeleg informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate" (Oare prin aceasta se înţelege structura organizatorică, cu numărul de angajaţi al celor două direcţii, numărul de copii instituţionalizaţi sau protejaţi prin alte măsuri, al celor adoptaţi, al celor decedaţi din diferite motive şi în diferite circumstanţe, condiţiile lor de viaţă şi dezvoltare, şi măsurile ce se iau asupra lor? Se înţelege, oare, prin aceasta, numărul de handicapaţi, drepturile lor, suferinţele lor etc.? Iar prin "dezvăluire" şi "diseminare neautorizată" se înţelege publicarea celor de mai sus în presă?) Să trecem mai departe: "Prin informaţii se­crete de serviciu se înţeleg informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat." (Oare asta înseamnă că e "secret de serviciu" modul în care se lucrează cu copiii şi cu persoanele cu handicap? E "secret de serviciu", de pildă, să aflăm că a murit un copil din reţeaua de asistenţi maternali profesionişti? Sau că nişte copii dintr-un centru de plasament sunt jigniţi, bătuţi etc.? E "secret de serviciu" faptul că asistenţii sociali din Blaj fac anchete sociale pe Valea Sebeşului, iar cei din Alba Iulia... în zona Blajului? E "secret de serviciu" faptul că un copil adoptat, sau aflat în plasament, pleacă împreună cu familia substitut în Spania, iar asistenţii DGPDC află acest lucru abia... după doi ani? E "secret de seviciu" faptul că o persoană cu han­dicap e pusă tot mereu pe drumuri pentru cea mai măruntă hârtie?) Mai departe: "Prin informaţii secrete se înţeleg informaţiile care pri­vesc securitatea naţională, iar divulgarea lor neautorizată este de na­tură să producă daune securităţii naţionale". (Ce au, frate, copiii şi handicapaţii, precum şi persoanele care se ocupă de ei, cu "securitatea naţională"?)
    Iar acum, ca un "corolar" la cele de mai sus, vă putem informa că prin această adresă s-a vârât spaima în funcţionarii celor două direcţii (precum şi în cei ai altor instituţii şi societăţi), iar aceştia refuză orice contact cu presa. De pildă, DGPDC ne-a furnizat, recent, nişte date de interes public (şi care nu aveau nici în clin nici în mânecă cu securitatea naţională), abia după ce am emis o hârtie oficială! Spaima, ca spaima, din funcţionari, dar mai grav este faptul că sub denumirea de "informaţii clasificate" (care sunt prohibite presei!), pot fi mascate interese, proceduri, afaceri, cazuri, suferinţe care, dacă ar fi aduse la cunoştinţa publică, prin presă, este clar că ar "determina prejudicii unor persoane juridice de drept public sau privat" (diferite instituţii ineficiente ale statului), ar avea "consecinţe" asupra funcţionarilor slab pregătiţi sau corupţi din acestea şi, de asemenea, ar "produce daune securităţii (!?) naţionale", în măsura în care dezvăluirea lor ar deteriora imaginea externă a României. Căci, de azi, ceea ce afirmă presa în cel mai mărunt colţ de ţară e preluat şi transmis la nivel european şi mondial! Prin urmare, pe cine do­reşte să protejeze Consiliul Judeţean Alba, şi... de cine? Nu cumva este vorba de o protejare a eventualelor matrapazlâcuri şi greşeli (eventual acte de corupţie) ale funcţionarilor proprii?

---

    La sfârşitul acestei săptămâni, pe DJ 107 F, între Şona şi Jidvei, a avut loc un accident de circulaţie. Conducătorul auto, Attila Jakob, din satul Sânmiclăuş, conducea un autoturism Dacia 1310. Într-o curbă, şoferul nu a redus viteza, a pierdut controlul volanului, iar maşina a ieşit de pe carosabil lovindu-se de un copac. În urma im­pactului, conducătorul auto a suferit o fractură de femur stâng.(F.R.)