În cursul zilei de ieri, conducerea companiei miniere Roşia Montană Gold Corporation, care doreşte să exploateze zăcă­min­tele auro-argentifere de la Roşia Montană, a organizat o vizită de informare în comuna din Apu­seni. Primul popas a avut loc în zona în care va fi construit dru­mul spre noua localitate, Piatra Albă. Aşa cum v-am mai infor­mat, compania a oferit trei locaţii pentru cei care se strămută: la Piatra Albă, Abrud şi Alba Iulia. În plus, cei care-şi vând casele pot opta pentru încasarea banilor cash, urmând ca apoi să-şi cumpere o altă proprietate.
    După circa un an, compania a reuşit să obţină avizele şi auto­rizaţiile necesare pentru începerea lucrărilor la drumul spre noua localitate. Şeful departamentului de construcţii, John Bond, a de­clarat că lucrările începute ieri vor dura circa 3 luni, în funcţie de starea vremii, acestea putând să fie prelungite până la 4 luni. Lun­gimea drumului va fi de 1 km. În prima fază, la Piatra Albă vor fi ridicate 50 de case, care vor fi finalizate cel mai probabil în 2005. În paralel, la Alba Iulia vor fi ridicate alte 22 de case, pe terenuri achiziţionate de companie. Drumul va avea legătură cu DJ 742 Gura Roşiei - Roşia Montană şi apoi cu DN 75, spre Câmpeni sau Abrud, Zlatna, Alba Iulia. În noua localitate vor fi ridicate pe lângă case, sedii noi ale administraţiei publice locale, şcoli, dispensar, bi­bliotecă, piaţă etc. De asemenea, se vor construi 4 biserici pentru cultele religioase recunoscute, cu capele şi cimitir. John Bond a dat asigurări că toate utilităţile vor fi asigurate, iar noua localitate va fi una dintre cele mai moderne din ţară. Lucrările la noua localitate vor începe practic pe 15 martie a.c.
    Prezent la întâlnirea cu presa de la Centrul de Informare, primarul Virgil Nariţa a declarat că, încă de la început, a solicitat companiei să respecte legea şi drepturile cetăţenilor. "Din cunoştinţele mele sunt circa 1% cei care sunt împotrivă, şi spun asta după ce am avut sute de întâlniri cu oamenii. Cei care se opun sunt circa 40 şi sunt aceiaşi la fiecare dezbatere. Le-am promis oamenilor că noua localitate va fi una din cele mai importante, frumoase şi bine gospodărite din Munţii Apuseni. De aceea, m-am decis să candidez din nou ca primar, pentru a duce lucrurile la bun sfârşit", a spus Nariţa. El a adăugat că rezultatele descoperirilor arheologice vor fi puse în valoare, iar cele mai importante piese vor putea fi văzute în muzeul ce se va construi în zona centrală a comunei. Primarul Virgil Nariţa a mai declarat că şi-a dat acceptul pentru vânzarea casei şi că-şi va ridica, cu banii încasaţi de la companie, o nouă casă în Piatra Albă. Nariţa a mai precizat că, după începerea lucrărilor la noua localitate, mulţi localnici vor prefera să rămână în zonă, iar alţii, dintre cei care au plecat, se vor reîntoarce la Roşia Montană.
    Adrian Dascălu, directorul de relaţii publice al companiei, a pre­cizat că 95% din localnicii care au rămas la Roşia Montană au solicitat să le fie măsurate proprietăţile, pentru ca acestea să fie vândute apoi către companie.
    Responsabilul pe probleme de mediu al companiei, John Ashton, a prezentat apoi detalii legate de poluarea existentă la Roşia Montană şi ceea ce intenţionează să facă RMGC pentru recon­strucţia ecologică. În opinia acestuia, gravele probleme de mediu de la Roşia Montană ca efect al exploatării zăcămintelor auro-argin­tifere de circa 2000 de ani, pot fi rezolvate doar din trei puncte de vedere: un împrumut al Băncii Mondiale, un ajutor din partea Uniunii Europene sau venirea unui investitor, care, pe lângă extragerea minereurilor, să rezolve şi problematica reconstrucţiei ecologice. Numai pentru rezolvarea actualelor probleme de mediu, RMGC va cheltui circa 250 de milioane de dolari, fără a include aici cheltuielile legate de închiderea minei şi reconstrucţia ecologică. În prezent, apele acide care se adună din cei 140 km de galerii subterane, dar şi din cariere, se deversează direct în râul Roşia Montană şi apoi, prin Abrudel, ajung în Arieş. În prezent, numai la cadmiu, din analiza apelor în mai multe puncte rezultă depăşiri ale limitei maxime admise. Mai trebuie precizat că debitul apelor acide la ieşirea din Gura Minei este de circa 5-30 litri/secundă. Toate aceste distrugeri ale mediului făcute de statul român mai au un rezultat negativ. Dacă pe plan mondial, preţul unei uncii de aur este de circa 400 de dolari, statul român cheltuieşte în medie între 800 şi 1.200 de dolari pentru obţinerea unei uncii de aur. Iar diferenţa, deloc de neglijat, este suportată din impozite şi taxe de către fiecare cetăţean, din propriul buzunar. John Ashton a mai precizat că durata de viaţă a ex­ploataţiei este de circa 25 de ani, incluzând aici şi perioada de reconstrucţie. El a adăugat că forajele efectuate până acum indică rezerve de circa 331 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Responsabilul pe probleme de mediu al Roşia Montană Gold Corporation a mai prezentat cazurile unor mine din Australia şi Spania care sunt deja funcţionabile şi care operează după modelul care se preconizează la Roşia Montană. Asemănările sunt nume­roase, incluzând aici zona montană în care se exploatează, uti­lizarea cianurilor şi a distrugătorului de cianuri, dar şi vecinătatea unor aşezări urbane.
    Liderul sindical al RoşiaMin Roşia Montană, Sorin Băbuţ, a de­clarat că în prezent, la mina de stat mai lucrează circa 500 de oameni, din care 58 în carieră, pe trei schimburi. "Noi sperăm, urmare a protocolului încheiat, ca RMGC să preia personalul de la mina de stat. În prezent, lucrăm cu tehnologie la nivelul anilor '60 şi din acest motiv avem nevoie de tehnologiile moderne pe care le aduce investitorul. Acum, statul român ne subvenţionează cu 3 milioane de dolari anual. Noi am cerut ca să nu mai primim aceste subvenţii, iar suma respectivă să fie direcţionată spre investiţii. Acum dintr-o tonă de minereu se obţin circa 1,2 grame de aur", a spus Băbuţ.
    Adrian Dascălu, reprezentantul PR al RMGC a declarat că: "dacă primim toate avizele necesare, vrem să demarăm lucrările la uzină în anul 2005. Personalul va fi şcolarizat cel mai probabil la Rio Narcea în Spania, astfel încât, în 2007, când dorim să începem exploatarea propriu-zisă, forţa de muncă să fie pregătită".
    La întâlnirea cu presa a fost prezent şi preşedintele ONG-ului PRO Roşia Montană, dr. Andrei Jurcă, care a declarat că or­ga­nismul pe care-l conduce are 375 de membri activi, localnici din Roşia Montană, şi nu ca cei de la "Alburnus Maior" unde sunt 4-5 familii de aici, iar restul membrilor sunt de la Bucureşti, Iaşi, Cluj sau "mai ştiu eu de unde". Dânsul a precizat că ONG-ul pe care-l conduce nu este nici avocatul şi nici apendicele companiei, ci urmăreşte interesul locuitorilor din Roşia Montană. Andrei Jurcă i-a catalogat pe cei de la "Alburnus Maior" ca "mitingişti de profesie", din care mulţi au protestat şi în altă parte, cum este cazul "Dracula Park". După ce şi-au terminat treaba, atunci s-au mutat aici". Andrei Jurcă este nemulţumit şi de faptul că cei de la "Alburnus Maior" folosesc termenul de "300 de fermieri", deşi această catalogare este departe de realitate. Acest lucru este întărit şi de statisticile de la Primăria Roşia Montană, care arată că în comună sunt doar 13 gospodării cu peste 10 ovine. În plus, valoarea totală a culturilor agricole de la Roşia Montană este de doar... 2.328 USD. Liderul PRO Roşia Montană s-a mai plâns de faptul că, deşi membrii Academiei Române au venit în Apuseni, la Câmpeni, ei au refuzat să vină la Roşia Montană şi să se informeze corect, de la sursă, ce se întâmplă în Apuseni. "Au fost dezinformaţi", a mai spus Jurcă. Adrian Dascălu a subliniat că în prezent alte 16 companii miniere "au în buzunar licenţele, dar stau cu ochii pe Roşia Montană, pentru a vedea ce rezultat va fi în final". El a adăugat că, după depunerea documentaţiei de mediu, aceasta va fi studiată în paralel de res­ponsabili ai autorităţilor române şi ai Uniunii Europene.
    Liviu Popa, directorul Departamentului de Dezvoltare Comunitară a precizat că din cele aproximativ 1.000 de proprietăţi rezidenţiale din zona de impact a proiectului au fost deja achiziţionate 36%, adică 360. Totodată, compania a cumpărat circa 30% din pro­prietăţile nerezidenţiale, reprezentate de terenuri. El a adăugat că RMGC a compensat financiar şi micile afaceri, în funcţie de bilanţul contabil prezentat de firme. Cei care se mută sunt ajutaţi de RMGC cu transportul, încărcarea bunurilor şi recuperarea unor materiale (uşi, cărămidă, geamuri, ţiglă etc.). Compania derulează şi mai mul­te programe de susţinere a localnicilor care doresc să demareze mici afaceri sau să urmeze cursuri de formare profesională.
    Referindu-se la pachetele de compensare, Liviu Popa a arătat că la case, pentru un metru pătrat, se plătesc între 170 şi 240 de dolari. Preţul pentru o proprietate, în funcţie de "istoricul" ei, variază între 20.000 şi 70.000-80.000, dar au fost şi case care au fost vândute cu peste 100.000 de dolari. Pentru un pom fructifer se plă­tesc circa 1,5 milioane de lei, dar sunt şi grădini unde "ingenioşii" au plantat şi... 1.200 de pomi. Pentru o casă dărăpănată care mai degrabă seamănă cu un bordei, despăgubirile ajung la circa 1 mi­liard de lei.

---

    Evaluări recente privind calitatea vieţii românilor arată că aceştia sunt de 9 ori mai săraci decât cetăţenii din UE. Raportul Orga­ni­zaţiei Mondiale a Sănătăţii clasează România pe penultimul loc între ţările candidate la UE din punct de vedere al accesului la me­di­camente. Acelaşi loc dezolant îl ocupăm şi în ceea ce priveşte spe­ranţa de viaţă. În schimb, România este ţara cu cele mai multe şcoli de manechine, avem de trei ori mai multe sindicate decât me­dia ţărilor din UE şi suntem campionii folosirii muncii la negru. (A.D.T.)