Sondajele de opinie vizând intenţiile de vot ale populaţiei sunt pu­blicate de obicei sub forma întrebărilor şi răspunsurilor prezentate fă­ră comentarii, interpretarea acestora revenind mai ales analiştilor politici, jurnaliştilor şi politicienilor. O excepţie de la regulă o repre­zintă ultimul sondaj CURS, comentat de Societatea Academică Ro­mână (SAR) şi lansat împreună cu studiul "În căutarea unei al­ter­native". După ce avalanşa de sondaje realizate la cererea şi proba­bil "sub îndrumarea" PSD reuşise să acrediteze ideea că partidul de guvernământ este invincibil, sondajul CURS relevă o cu totul altă realitate: 72% dintre români doresc o schimbare politică la alegerile din 2004. Această dorinţă este motivată între al­tele de faptul că a­proape două treimi dintre români percep o creştere şi nicidecum o scă­dere a corupţiei după adoptarea legislaţiei în materie. Alina Mun­giu, preşedintele SAR, a atras atenţia asupra faptului că în Bulgaria, unde instituţia pe care o conduce a efectuat sondaje în ultimul an, percepţia asupra corupţiei s-a schimbat, 52% dintre cetăţenii ţării ve­cine considerând că s-au făcut progrese iar cinstea a crescut la nivelul Guvernului. Ceea ce înseamnă că, acolo unde se fac pro­gre­se, ele nu trec neobservate.
    Studiul SAR afirmă că schimbarea este dorită atât de votanţii par­tidelor de opoziţie cât şi de cei care declară că ar vota PSD. Astfel, 45% dintre votanţii virtuali ai partidului celor trei roze ar pre­fera şi ei o schimbare la alegerile din 2004. Mai mult, un sfert din totalul potenţialilor votanţi ai PSD consideră că există o alternativă politică valabilă la partidul lui Adrian Năstase. SAR estimează că acest electorat se va orienta spre alte partide în campania ele­ctorală, cel mai probabil spre Alianţa PNL-PD şi spre PRM. Studiul precizează că schimbarea este dorită mai ales în oraşele cu peste 200.000 de locuitori în care preferinţele se îndreaptă către Alianţa PNL-PD. În oraşele mai mici, care sunt rezultatul politicii de urba­nizare forţată a regimului Ceauşescu, calea schimbării este iden­ti­ficată cu PRM.
    O altă concluzie a sondajului şi a studiului pe care acesta l-a in­spirat relevă nemulţumirea profundă a electoratului faţă de migraţia po­litică, fenomen care a făcut ravagii în actuala legislatură sub oblă­duirea PSD. Astfel, cei mai mulţi repondenţi doresc ca repre­zen­tanţii aleşi pe liste să îşi piardă locul în urma dezertării, în vreme ce alţii sprijină măsura organizării de noi alegeri în cazul celor aleşi di­rect, ca primarii.
    Studiul SAR a pus în discuţie şi tema credibilităţii institutelor de sondare a opiniei publice, în acest context fiind atacat fără echivoc IMAS-ul cancelarului Alin Teodorescu. "Ca şi libertatea presei, son­darea opiniei publice a regresat în România de după 2000, deoa­rece şi aici a existat un interes al Puterii în controlul exprimării e­ventualei nemulţumiri publice", se arată în studiul SAR, care con­sideră că acest lucru se realizează pe trei căi: controlul pieţei son­dajelor, majoritatea sondajelor politice fiind sponsorizate de partidul de guvernământ, îndatorarea financiară a unor institute, având drept consecinţă pierderea independenţei lor politice şi controlul indi­vidual, foarte uşor de exercitat într-o ţară în care nu există decât în stadiu embrionar o comunitate profesionistă de sociologie politică.
    În sfârşit, studiul SAR a mai tras un semnal de alarmă: suntem mai descoperiţi ca niciodată din 1992 încoace în privinţa capacităţii de a prevedea ceea ce se va întâmpla la alegerile din acest an. Şi asta întrucât pe de o parte, informaţiile despre ceea ce se întâmplă în opinia publică sunt îndoielnice, ca să nu zicem dubioase, iar pe de alta, atmosfera creată de aceste sondaje şi de mass-media a­servită induce mitul invincibilităţii PSD care, deşi nu e bazat pe date reale, îi poate speria pe unii dintre electori, deturnându-le intenţiile de vot.