La mai puţin de două luni şi jumătate, cât a mai rămas până la scrutinul din 6 iunie destinat alegerii primarilor, consilierilor locali şi consilierilor judeţeni, Camera Deputaţilor a adoptat noua Legea a alegerilor locale. Deşi nu s-au rezolvat toate problemele, legea este considerată mult mai bună decât precedenta. Negocierile dintre partidele politice s-au dovedit utile făcând ca proiectul Legii ale­gerilor locale să fie aprobat cu 284 de voturi pentru, 3 voturi îm­potrivă şi 6 abţineri. Principalele modificări se referă la posibilitatea ca primarii să fie aleşi din primul tur de scrutin cu condiţia să obţină jumătate plus unu dintre voturile valabil exprimate, indiferent de nu­mărul alegătorilor care se prezintă la urne. În legea anterioară exis­ta condiţia validării votului în primul tur numai dacă se prezentau la vot jumătate plus unu dintre alegătorii înscrişi pe liste. Pentru că este vorba despre alegerile locale, noua lege prevede că votul va putea fi exprimat numai în localitatea de domiciliu. Se elimină astfel posibilitatea ca militarii în termen sau alte categorii de alegători să poată decide alegerea primarului şi a consilierilor locali în localităţi unde nu locuiesc şi unde sunt prezenţi doar temporar. Această pre­vedere va dispărea însă din Legea privind alegerile generale, lege al cărei proiect se află încă în dezbaterea Comisiei pentru Elaborarea Legilor Electorale. Dar, cea mai importantă prevedere se referă la introducerea pragului electoral de 5% astfel eliminându-se partidele de buzunar şi oferind posibilitatea alegerii unor consilii locale mai omogene şi mai funcţionale. În ce priveşte desfăşurarea campaniei electorale, principala prevedere este interzicerea cumpărării de spa­ţii de emisie în vederea difuzării de clipuri sau emisiuni electorale. Interdicţia se aplică atât posturilor publice de radio şi televiziune cât şi posturilor private. Posturile publice sunt obligate să ofere gratuit spaţii pentru emisiuni electorale în cadrul cărora se pot difuza, tot gratuit, spoturi electorale. Posturile private nu au obligaţia de a re­flecta campania electorală, dar, dacă o fac, trebuie să respecte aceleaşi reguli ca şi posturile naţionale. Este interzisă şi mita electorală sub forma oferirii de bunuri, bani ori alte foloase pe timpul campaniei e­lectorale în scopul influenţării alegătorilor. Neres­pecta­rea acestei prevederi se va pedepsi cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
    O problemă rămasă nerezolvată este migraţia politică, asta deşi reprezentanţii Opoziţiei au susţinut amendamentele lui Emil Boc pe această temă. Aceste amendamente fuseseră deja respinse în co­misie, dar s-au reluat în discuţia plenului. Trebuie spus că un recent sondaj CURS arăta că 80% dintre cei intervievaţi consideră imorală practica traseimului politic. Cu toate acestea, majoritatea PSD din Camera Deputaţilor a forţat şi obţinut respingerea pedepsirii migraţiei politice. Poate şi pentru că PSD avea, la finalul alegerilor locale din 2000, 35% dintre primari, iar la finele anului 2003 a ajuns să deţină 64% din numărul primarilor! Cât despre consilierii locali, cine-i mai numără? Argumentul PSD a fost că nici o legislaţie din Europa nu are o asemenea prevedere, la care s-a adăugat îndemnul ca par­tidele să promoveze pe liste oameni de încredere. Dar despre pre­siunile care se fac asupra aleşilor nu s-a suflat o vorbă, deşi este un secret al lui Polichinele că multe dintre migraţii se datorează alocării (sau nealocării) fondurilor după criteriul apartenenţei la par­tidul de guvernământ. Când eşti sărac, te faci frate cu oricine pentru a îndeplini promisiunile campaniei electorale. Trebuie să mai spu­nem că Legea alegerilor locale a fost deja adoptată de Senat şi ur­mează să fie promulgată.