"Prima Dată ordine", aceasta este principala promisiune pe care candidaţii Partidului Democrat pen­tru alegerile locale o fac ce­tăţenilor. O ordine atât de dorită, dar care, aşa cum au dovedit-o ul­timii 14 ani, este greu de re­alizat, mai ales atunci când de fapt dezordinea te avantajează ascunzând eficient incompe­ten­ţa şi corupţia. Acea corupţie ca­re în România este atotstăpâ­nitoare creeând, peste noapte parcă, tot soiul de îmbogăţiţi. Sătul de această stare de lucruri Partidul Democrat promite instaurarea or­dinii şi domnia legii, acesta va fi mesajul PD pentru campania ale­gerilor locale. Desigur că în funcţie de specificul fiecărei zone, al fiecărei localităţi, această promisiune va primi conotaţii aparte dar esenţa ei rămâne aceeaşi, afirma preşedintele Partidului Democrat - Traian Băsescu prezent sâmbătă, 27 martie, la lansarea can­didaţilor PD Alba pentru funcţiile de primari. Sala casei de cultură a sin­dicatelor din Alba Iulia s-a dovedit neîncăpătoare, iar mesajele candidaţilor, al pre­şedintelui PD Alba - Mircea Hava şi al pre­şe­din­telui PD - Traian Băsescu electrizante. Iar dacă vorbim de atmosferă să spunem că lansarea celor 77 de candidaţi ai PD pentru primăriile din judeţul Alba a fost un adevărat spectacol politic, cu recuzita de rigoare, un spectacol din care n-a lipsit eleganţa, vioiciunea, serio­zitatea sau satira.       Obiectivul pe care PD Alba şi-l propune pentru alegerile de la 6 iunie este "dominarea administraţiei publice locale din Alba Iulia şi din cât mai multe localităţi ale ju­deţului, precum şi a Consiliului ju­deţean Alba" - afirma Mircea Hava - candidat pentru fotoliul de pri­mar al municipiului Alba Iulia. Răspunzând în stilul caracteristic u­nora dintre afirmaţiile concurenţei conform cărora este un primar o­bosit, Mircea Hava n-a ezitat să declare: "Da, sunt obosit! Sunt o­bosit să văd o ţară în care lucrurile nu sunt ceea ce trebuie să fie, o ţară în care poliţiştii sunt bătuţi de borfaşi, o ţară în care respectul faţă de lege şi ordine lipseşte. (...) Sunt obosit să văd cum PSD dre­nează banii publici spre propriile buzunare, în dispreţul cetă­ţeanului în slujba căruia doar teoretic se află." Pentru Partidul De­mocrat ale­gerile locale sunt foarte importante pentru că, spunea Traian Bă­sescu, "am înţeles în ultimii ani că adevărata democraţie începe de la nivel local. De aceea am aruncat în luptă mai multe personalităţi marcante ale partidului. Jumătate dintre membrii Comitetului Di­rector al PD candidează la locale, Mircea Hava este un exemplu, alături de Emil Boc, candidatul pentru Primăria Cluj-Napoca sau de Petru Filip, candidat pentru Primăria municipiului Oradea. Este un semn de respect pentru electorat, un semn al maturizării politice şi al înţelegerii corecte a democraţiei."       Deşi nu este unul dintre fiefurile sale electorale, zona Munţilor Apuseni se bucură de o mare atenţie din partea Partidului Democrat care este îngrijorat de situaţia tot mai grea pe care o au moţii. Dispariţia sau restrângerea industriilor tradiţionale, din care mineritul aurului este pe primul loc, creează în opinia preşedintelui PD - Traian Băsescu premise tot mai puternice pentru depopularea zonei. Mai ales în condiţiile în care nu se găsesc soluţii de stabilizare eco­nomică a zonei. De aceea Partidul Democrat prin vocea preşe­din­telui său a reafirmat importanţa proiectului Roşia Montană. Tergi­versarea sa este în opinia lui Traian Băsescu doar o problemă de şpagă din care nu trebuie să se înfrupte numai ministrul industriilor Dan Ioan Popescu. Oricum soarta moţilor va ocupa un loc important în preocupările PD care a reuşit să-l atragă în rândurile sale pe po­pularul primar al comunei Horea - Corneliu Olar, căruia i se adaugă o garnitură de candidaţi credibili şi muncitori.

---

    * Alba Iulia - Mircea Gheorghe HAVA, primar, 48 de ani; *Aiud - Vasile VULTUR, director SC Concordia SRL, 47 de ani; *Ocna Mureş - Sorin CRISTEA, inginer SC Bega UPSOM, 39 de ani; *Abrud - Ioan Tiberiu RAŢIU, şef sector SC Cuprumin SA, 43 de ani; * Baia de Arieş - Gheorghe BORA, coordonator transport auto SC Arieşul Conf, conslier local, 42 de ani; *Zlatna - Dorin ARON, director executiv SC Poti Conf-Tex SRL, consilier local, 64 de ani; *Blaj - Valentin Gheorghe ROTAR, administrator SC Agrorot SRL, consilier local, 40 de ani; *Teiuş - Dorin Iacob MATEICA, primar, 50 de ani; *Cîmpeni - Elena Vivi TOMUŞ, inginer Primăria Cîmpeni, 42 de ani; *Sebeş - Ioan FULEA, consilier judeţean, 33 de ani *Cugir - Aurel VOICU, primar, 69 de ani; *Berghin - Liviu CÂMPEAN, viceprimar, 36 de ani; *Ciugud - Augustin MUREŞAN, inginer SC MOVA SRL, 58 de ani; *Cricău - Gheorghe RUS, administrator, 52 de ani; *Galda de Jos - Gheorghe Petru LUPEA, fost primar şi viceprimar, 49 de ani; *Ighiu - Traian RUSU, fost viceprimar, 42 de ani; *Întregalde - Iosif MORAR, consilier local, 70 de ani; *Ohaba - Ioan PASCU, consilier local, 55 de ani; *Sântimbru - Ioan Iancu POPA, primar din 1992, 47 de ani; *Hopârta - Victor CIORBEA, consilier local, 60 de ani; *Livezile - Ioan BRAD, fost primar, 58 de ani; *Lopadea Nouă - Ioan BÂRSAN, administrator, 57 de ani; *Mirăslău - Lucian Eufrem TOMA, contabil la primăria Miraslău, 33 de ani; *Ponor - Vasile STAN, gestionar, 49 de ani; *Rădeşti - Traian OCNEAN, mecanic, 44 de ani; *Rimetea - Mihai Robert OANCEA, forjor manual, 37 de ani; *Râmeţ - Ioan CORDEA, primar, 45 de ani; *Fărău - Ioan INDREI, administrator, 39 de ani; *Lunca Mureş - Aurel HÂRCEAGĂ, fost primar, 55 de ani; *Noşlac - Silviu VINŢELER - primar, 35 de ani; *Unirea - Aurel CORNEA, viceprimar, 56 de ani; *Bucium - David Sorinel AMARIEI, primar 47 de ani; *Ciuruleasa - Aurel CIOARA, conducător auto, 49 de ani; *Mogoş - Ioan PRAŢA, primar, 58 de ani; *Roşia Montană - Florin Cristinel BONCUŢIU - inginer 30 de ani; *Bistra - Cornel FURDUI, consilier local, 38 de ani; *Lupşa - Gheorghe Nicolae TOADER, tehnician, 46 de ani; *Ocoliş - Vasile VESA, consilier local, 57 de ani; *Poşaga - Gligor CRE­MENE, pensionar, 63 de ani; *Sălciua - Vasile LOMBREA, consilier local, 36 de ani; *Almaşu Mare - Petru DANCIU, viceprimar, 56 de ani; *Meteş - Ştefan IRIMIE, pensionar 54 de ani; *Cenade - Viorel CINDREA, mecanic auto, 38 de ani; *Cergău - Nicolae VLAD, secretar primărie, 49 de ani; *Cetatea de Baltă - Mihăilă CUCUI, viceprimar, 54 de ani; *Crăciunelu de Jos - Ioan ALDEA, impiegat, 44 de ani; *Jidvei - Ioan HORHAT, fost primar, 56 de ani; *Valea Lungă - Vasile PUŞCĂ, consilier local, 41 de ani; *Mihalţ - Simion COMŞA, administrator, 47 de ani; *Sâncel - Iosif PLEŞA, vice­primar, 53 de ani; *Şona - Ioan HORŞIA, consilier local, 56 de ani; *Stremţ - Nicolae LAZĂR, fost primar, 51 de ani; * Albac - Petru Tiberiu TODEA, consilier local, 48 de ani; *Arieşeni - Gheorghe PANTEA, consilier local, 50 de ani; *Avram Iancu - Traian CHIRA, primar, 53 de ani; *Gârda de Sus - Aurel DOBRA, învăţător, 47 de ani; *Gârbova - Ioan NEDELA, consilier local, 41 de ani; *Roşia de Secaş - Nicolae LUPEAN, profesor, 55 de ani; *Săsciori - Vasile DRĂGHICIU, primar din 1992, 54 de ani; *Şpring - Toma JELEA, fost primar, 64 de ani; *Şugag - Ioan Virgil MUNTEAN, fost primar, 60 de ani; *Horea - Corneliu OLAR, primar, 45 de ani; *Poiana Vadului - Ilie AVRAM, consilier local, 40 de ani; *Scărişoara - Traian JURJ, fost primar, consilier local, 53 de ani; *Sohodol - Nicolae TRIF, consilier local, 45 de ani; *Vadu Moţilor - Cornel BODEA, fost primar, consilier local, 45 de ani; *Vidra - Ioan Alexandru RESIGA, administrator, 45 de ani; *Blandiana - Ioan BĂLŞAN, fost primar, consilier local, 51 de ani; * Ceru Băcăinţi - Vladu CRIŞAN, pen­sionar, 57 de ani; *Pianu - Radu BARBU, strungar, 50 de ani; *Săliştea - Petru MUNTEAN, administrator, 64 de ani; *Şibot - Ilie TOMUŞ, pădurar, 30 de ani; *Vinţu de Jos - Alexandru DANCIU, consilier judeţean, 56 de ani; *Câlnic - Ioan BODEA, consilier CJ Alba, 37 de ani; *Cut - Mircea ILEA, programator CJ Alba, 44 de ani; *Daia Română - Nicolae MIHU, viceprimar, 56 de ani; *Doştat - Gheorghe BUGNERIU, consilier local, 54 de ani.

---

    Conflictul de muncă apărut la SC Mobis SA Sebeş se datorează faptului că cei aproximativ 400 de angajaţi ai firmei nu şi-au primit ultimele salarii. În urmă cu câteva zile, prefectul Liviu Mugurel Sârbu a avut o discuţie cu preşedintele consiliului de administraţie, ing. Liana Căta. Din datele prezentate a rezultat faptul că firma de mobilă din Sebeş traversează o perioadă dificilă din punct de vedere financiar. Mobis are datorii la furnizori, dar şi la bugetul de stat, ceea ce a condus la blocarea conturilor firmei. Până în momentul în care nu vor fi achitate aproape 600 de milioane de lei către o societate comercială şi nu va fi plătită datoria la buget conturile nu vor fi deblocate. Soluţia găsită de conducerea firmei pentru a ieşi din acest impas este vânzarea unor active care nu mai sunt utilizate în procesul de producţie. Prefectul Liviu Mugurel Sârbu a precizat că "lipsa de comunicare dintre conducere şi muncitori a condus la a­cutizarea conflictului de muncă. Sunt însă speranţe ca în 2-3 săp­tămâni problemele apărute la SC Mobis SA Sebeş să fie rezolvate". (A.D.T.)

---

    În primele trei luni ale anului 2004, din totalul românilor care s-au prezentat în punctele de control cu intenţia de a ieşi din ţară, poliţiştii de frontieră au luat măsura nepermiterii continuării călătoriei pentru un număr de 331.580 români, ca urmare a faptului că nu îndeplineau condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare. Această cifră este de 3 ori mai mare, comparativ cu perioada similară a anului trecut (când nu s-a permis ieşirea din ţară a 110.536 cetăţeni ro­mâni). În majoritatea cazurilor, românii care s-au legitimat cu docu­mente de călătorie false aveau suspendat dreptul de folosinţă al pro­priilor paşapoarte, ca urmare a returnării lor din diverse state, ei încercând să se întoarcă în acele ţări pentru a munci "la negru".
    Ponderea celor care au apelat la această metodă se încadrează la categoria de vârstă 20 - 35 ani, majoritatea procurându-şi docu­mentele falsificate prin intermediul unor persoane a căror identitate nu o cunosc, plătind în schimb sume cuprinse 50 - 1.500 USD.
    În intervalul ianuarie - februarie 2004, s-a înregistrat un număr de 1.016.761 persoane, pe sensul de ieşire din ţară (cei în cauză deplasându-se în toate statele, inclusiv în Spaţiul Schengen) şi 795.401 persoane, pe sensul de intrare în ţară. Dintre românii ieşiţi în mod legal din ţara noastră, au fost înapoiaţi de la nivelul fron­ti­erelor altor state, inclusiv Schengen (nu li s-a permis intrarea pe teritoriul statului respectiv) doar 1.197 români - cu 2% mai puţin, comparativ cu perioada similară a anului trecut - motivele fiind ne­justificarea scopului real al călătoriei sau existenţa interdicţiei de intrare pentru o perioadă determinată, restul intrând legal în ţările Schengen. (N.I.T.)

---

    Aşa după cum se cunoaşte Legea electorală a apărut de curând, iar în următoarea perioadă vor veni, în completare, încă 9 hotărâri de guvern referitoare la desfăşurarea alegerilor locale. Numărul mem­brilor consiliilor locale se va stabili prin ordin al prefectului, în funcţie de populaţia existentă în fiecare zonă. În acest sens, prefectul Liviu Mugurel Sârbu ne-a declarat că au fost solicitate datele necesare în teritoriu, astfel încât să poată fi stabilit numărul aleşilor locali la ni­velul întregului judeţ. (A.D.T.)

---

    Sâmbătă dimineaţa, o vilă de vacanţă din comuna Areşeni, pro­prietatea unui bucureştean a luat foc. Au fost alertaţi pompierii din Ştei, care au reuşit lichidarea incendiului în jurul orei 15,00. Se pre­supune că incendiul a izbucnit din cauza unui scurt circuit la re­ţeaua electrică, dar aceasta nu este concluzia finală. Focul puternic a dus la incendierea acoperişului şi a numeroase bunuri. Prejudiciul nu a fost încă estimat însă se pare că este vorba de miliarde de lei.(F.R.)

---

    Până zilele trecute se ştia că viticultorii români vor trebui să de­frişeze 120.000 hectare de viţă de vie pentru a îndeplini condiţia im­pusă de UE. În urma negocierilor dintre Ministerul Agriculturii şi o­ficialii UE s-a căzut de acord ca viţa de vie rezistentă la boli şi dăunători, adică cea hibridă, să fie considerată specifică vinurilor de masă. În consecinţă, nu se vor mai defrişa decât 30.000 de hectare de vie hibridă de slabă calitate. Acolo unde vor avea loc defrişări de vie hibrid, replantarea cu viţă de vie nobilă se va face cu fonduri comunitare. Costurile de replantare şi reintrare în producţie ajung la 12.000 de euro pentru fiecare hectar. (A.D.T.)