Am avut ocazia să-l ascult pe preşedintele Confederaţiei Ame­ricane de Cercetare a Opiniei Publice, dl. Rob Daves, care este în prezent directorul departamentului de cercetare şi sondaje al coti­dianului "Minneapolis Star Tribune", spunând multe lucruri despre sondajele de opinie. În SUA, majoritatea sondajelor de opinie sunt comandate de mass-media şi nu de partidele politice ca la noi. La americani, sondajele sunt considerate lucruri foarte serioase, teh­nice, cu o largă audienţă în rândul publicului, făcute de regulă pentru trei luni. La ei, un sondaj costă între 15.000 şi 20.000 de dolari, în România, tariful pentru un sondaj este de circa 5.000 de dolari. Son­dajele oferă în primul rând informaţii clare despre ce aşteaptă lumea de la aleşi. Teme importante cum sunt taxele, impozitele, portul de armă, soarta pe care trebuie să o aibă criminalii au fost clarificate la americani şi cu ajutorul sondajelor. Politicienii au ţinut cont de a­ceste sondaje şi de cele mai multe ori au respectat dorinţa oa­me­nilor. Un sondaj este ca o fotografie, practic reflectă gândirea cetă­ţenilor despre un anumit lucru la un moment dat. Sondajul îţi spune dacă ceea ce faci este bine sau nu, sau ce ai de făcut pentru a recupera. Un sondaj îţi mai poate arăta dacă eşti perceput ca şi can­didat, dacă mesajul tău este agreat de alegători. În general, în sondajele făcute de americani, aceştia nu previzionează viitorul şi vorbesc de măsurarea opiniei publice la timpul prezent sau trecut. La noi, majoritatea sondajelor încep cu întrebarea clasică, "Pe cine aţi vota dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri?". Temele pe care cetăţenii le consideră importante sunt subiect de discuţie pentru can­didaţi. Dacă aceştia evită temele din sondaje, ziariştii merg la politicieni şi insistă pe lângă aceştia să răspundă la întrebările res­pective. În SUA a devenit chiar o practică ca înainte de ziua ale­gerilor, competitorii să fie chestionaţi cu 5 întrebări de interes public. Răspunsurile oferite înseamnă o diferenţiere de opinii, de care alegătorul profită pentru a se decide cu cine votează. Din păcate, de cele mai multe ori, la noi, candidaţii vorbesc despre ceea ce vor ei, nu despre ce vor să audă oamenii. Un sondaj profesionist se face de obicei înainte de începerea campaniei electorale, iar el se repetă imediat după începerea campaniei, pentru aceiaşi respondenţi. Re­zul­tatele vor arăta că opinia aceluiaşi grup de oameni se poate modifica în termen scurt sau nu. De acţionat se va acţiona în funcţie de rezultate. În ceea ce priveşte candidaţii, dacă aceştia sunt a­propiaţi, cel de pe locul II poate folosi rezultatele, lansând un apel spre alegători să vină la vot. "Mai avem un pic, putem câştiga, îi putem depăşi pe ultima sută de metri" trebuie să sune îndemnul candidatului. În caz că diferenţa este prea mare, candidatul de pe locul II riscă să piardă şi mai mult, întrucât alegătorul crede că este o distanţă prea mare pentru a fi recuperată şi acordă votul celui mai bine plasat sau nu mai merge la vot.
    În România, sondajele folosesc teribil de mult măsurători emo­ţionale, pe lângă partea raţională, aşa că răspunsul sondajului te poate duce în eroare. Tot la noi, sondajele sunt folosite ca "arme electorale", adică se încearcă seducerea, nu convingerea alegă­to­rului. În plus, majoritatea sondajelor sunt făcute la comanda politică a unui partid şi nu a presei independente, care nu dispune de fonduri la acest capitol. Ziarele, radiourile şi televiziunile preiau în general aceste son­daje, venite în special pe agenţiile naţionale de ştiri, iar pentru a-l proteja pe alegător, semnalează distinct cine a comandat sondajul. Acest lucru îl ajută pe cetăţean să fie mai ferit de aumite confuzii. Ca să nu mai vorbim, că la noi, majoritatea institutelor de sondaje au legături cu scena politică, printr-o formă sau alta. Aşa­dar, ce­tăţenii sunt bombardaţi cu informaţii de acest gen, difuzate pe bandă rulantă în perioada alegerilor. Dacă sondajele îşi ating scopul şi mai "întorc" din nehotărâţi este o probabilitate, nu o certitudine. Din păcate, toată lumea se "bate" pentru cei 50 la sută dintre ce­tăţenii care spun că vor merge la vot, dar partidele uită să-şi sta­bilească mesaje şi tactici ale celor nehotărâţi, care pot fi atraşi la vot. Şi acesta este un segment de alegători important, dar care, din ce am văzut în această campanie, a rămas în continuare virgin.
    Şi în final aş mai spune ceva: şi în SUA, ca şi la noi, sondajele sunt criticate de cei care stau prost. Cu toate acestea, peste o­cean, sondajele sunt extrem de precise.

---

    Postul de poliţie Stremţ a fost sesizat marţi, 1 iunie, de Sma­ran­da C. din localitate despre faptul că în timp ce făcea curăţenie în podul casei sale a descoperit o armă. Sosiţi la faţa locului, poliţiştii au constatat că în podul casei, lângă coşul de fum, era ascuns un pistol cu trei cartuşe,cu percutorul blocat. Pe patul armei, placat cu material plastic, erau gravate iniţialele N.F. Arma a fost ridicată pentru expertiză balistică. (N.I.T.)

---

    Sub acest generic s-a desfăşurat zilele trecute, la Aiud, un con­curs şcolar judeţean, pe teme rutiere, în organizarea ISJ Alba şi a Serviciului Poliţiei Rutiere Alba. În urma concursului - un veritabil test pentru obţinerea permisului auto, dat cu probe practice pe... biciclete - echipajul Colegiului Naţional "Titu Maiorescu" a obţinut locul întâi. Au urmat echipajul Şcolii generale nr. 4 Cugir (loc II) şi cel al Şcolii generale "Axente Sever" din Aiud (loc III). Echipajul Colegiului "Titu Maiorescu" va participa în această lună la faza na­ţi­onală a concursului ce se va desfăşura la Iaşi. (N.I.T.)