Există credinţa, printre ţăranii din Munţii Apuseni şi nu numai, că pe bobul de grâu se află chipul MÂNTUITORULUI ISUS. De aici, cul­tul pâinii şi grâului, credinţa că grâul şi pâinea sunt prin ele înseşi sfinte şi-i păcat să fie călcate în picioare. Nu există momente din viaţa omului la care, într-un fel sau altul, să nu fie aduse cele două elemente (grâul şi pâinea), numite sacre.
    Aşa se face că omului, înainte de a se naşte chiar, i se asociază boabele de grâu, socotite cum spuneam, entităţi sfinte. Astfel că vi­itoarea mamă va pune într-un vas cu pământ, o mână de boabe de grâu, apoi le va uda cu apă, cu mare grijă, până când ele vor încolţi. Dacă vor încolţi cu soţ, înseamnă că noul născut va fi fecior. Când tânărul prunc vine pe lume, acestuia i se asociază pâinea şi grâul. În prima băiţă se pune, pe lângă o rămurică de busuioc, care sim­bolizează curăţenia sufletească şi trupească, câteva boabe de grâu, pentru ca noul născut să fie bogat şi o rămurică de brad, ca tânărul prunc, să trăiască mult. În timp ce i se face băiţă, în cuptorul de pâine i se va coace micuţului prunc un coc de pâi­ne, în miezul căruia ursitoarele pretind că descifrează viaţa celui că­ruia îi este consacrat.
    Legenda spune că, la naşterea lui HOREA, ursitoarele, văzând cocul de pâine al micuţului prunc, au înţeles că va fi un bărbat mare şi puternic şi încă de atunci i s-a spus URSU. Au mai văzut că va cânta frumos şi de aceea l-au numit HOREA. De asemenea, au observat în miezul de păine, un picur de sânge, înţelegând din acesta, că va muri, într-o mare vărsare de sânge.
    GRÂUL este folosit şi sub formă de CRUPĂ, adică spălat bine, bătut în duba cu cuie şi apoi fiert, obicei din ziua de SFÂNTUL TOADER. De asemenea, se foloseşte şi sub formă de COLIVĂ, simbolizând sărbătorirea celor trecuţi la cele veşnice, obiceiul fiind diferit, de la o localitate la alta.
    Toate vârstele omului, sunt însoţite de grâu şi pâine. Sărbătorile CRĂCIUNULUI, sunt o elocventă dovadă, în acest sens.Bizăreii sau bizăruşii, cum li se mai spune, vin la casa gospodarilor, aducând cu ei aşa zisa bizăruşă (bizăruşa este confecţionată de regulă dintr-un baston de salcie, care după ce este curăţat de coajă, este lăsat să îngheţe, după care cu mezdreala, prin presare, se fac floricele sub formă de şuviţe, din lemn). Intrând în casă, ei spun: "A venit A­JUNUL lui CRĂCIUN, cu un ceas bun şi cu zile multe şi bune". După intrarea în casă, gospodina şi ceilalţi ai casei îi primesc cu bucurie pe copilaşi, dându-le colăcei, mere, nuci şi prăjituri, apoi gospodina sau o fată a acesteia, rupe şuviţe din bizărea şi le pune la icoană, pentru ca oile să fete multe miele. Dacă în casă există o fată mare, atunci şuviţele din bizărea se pun la oglindă, pentru ca în anul ce va veni să vină cât mai mulţi peţitori. Se ştie că băieţeilor li se dau colăcei în formă de cerc, iar fetelor colăcei având formă de măr, respectiv pup, cum i se mai spune. Forma colăceilor simbo­lizează pământul, pentru fete şi cerul, pentru băieţi. Adică cerul şi pământul să purceadă la dragoste. Astfel apa cerului să fertilizeze pământul şi aşa, seminţele să încolţească iar rodul pământului să sporească.
    NUNTA, principalul moment al vieţii, aşteptat cu emoţie şi bu­curie, de fiecare dintre noi, este de asemenea însoţită de grâu şi pâine, aceste entităţi sfinte, ce însoţesc viaţa noastră. Astfel că, în faţa altarului, preotul le dă tinerilor pâine înmuiată în miere, un semn de binecuvântare a nobilului fapt, acela de a-şi împreuna destinele cei doi tineri. La întoarcerea de la biserică, mirii împreună cu nun­taşii sunt stropiţi cu "piana"( piana este confecţionată din spice de grâu, în formă de cruce, la secerişul grâului şi este păstrată cu sfinţenie lângă o icoană, considerându-se că astfel rodul pământului va fi bogat). De asemenea, peste nuntaşi se aruncă cu boabe de grâu, aceasta, tot cu gândul la prosperitatea tinerei familii şi a ro­dului pământului.
    În unele sate din Munţii Apuseni, aparţinătoare comunei Mogoş, Ponor şi Râmeţ, se mai obişnueşte şi azi, înălţarea în curtea unde are loc nunta, a Armindenului de nuntă, (Armindenul de nuntă fiind un brad adus din pădure, de către prietenii mirelui sau ai miresei, este curăţat de coajă şi crengi, aproape în întregime, lăsându-se doar în vârf câteva crengi de cetină). În vârful Armindenului, se pune o sticlă cu vinars şi un colac de pâine, sub formă de cerc. După ce nuntaşii sunt primiţi în curtea unde are loc nunta, după obiceiul dat, adică stropiţi cu apă sfinţită şi boabe de grâu, feciorii din sat îşi încearcă puterile, încercând să escaladeze Armindenul, să dea jos sticla cu băutură şi colacul de pâine. Cel care reuşeşte această performanţă este considerat vrednic de însurat. Este aplaudat de participanţi şi lăudat de tinerele fete.
    PÂINEA, este adusă la biserică pentru sfinţire, sub formă de PRES­CURĂ sau PARASTAS, Pe prescură, se imprimă amprenta PRISTORNICULUI. După sfinţire, PRESCURA, se mănâncă de par­ticipanţii la procesiune, cu multă grijă, pentru ca să nu cadă jos nici o fărâmă, acesta fiind socotit un păcat. PARASTASUL, după cum se ştie, se dă şi se sfinţeşte de regulă, în memoria celor dispăruţi. Conform datinilor întregului mediu în care omul îşi desfăşoară acti­vitatea, este sacru.
    Se spune că "omul sfinţeşte locul", prin aceasta înţelegându-se faptul că, prin activitatea sa, omul adaugă locului respectiv, mediului în care trăieşte, sacralitatea. De la sfinţirea casei, a lucrurilor din gospodărie, a vitelor din gospodărie, a culturilor, a holdelor, până la lucruri ce aparţin comunităţii (satului) cum ar fi: poduri peste ape, drumuri, biserici, etc., totul este sfinţit, prin participarea întregii co­munităţi. Există astfel anumite zile, sărbători de peste an, în care se face ieşirea între holde şi ieşirea între vite. Aceste zile diferă de la o localitate la alta, începând cu a treia zi de RUSALII, SFÂNTUL PETRU şI PAVEL, SFÂNTUL ILIE, etc. Cu această ocazie au loc şi alte obiceiuri folclorice, se gătesc diferite mâncăruri tradiţionale şi se face horă.

---

    Cu o periodicitate notabilă, AJOFM Alba pune la dispoziţia per­soanelor şomere locuri de muncă, am putea spune la discreţie. În­cepând cu ora 9.00 Casa de Cultură a Sindicatelor găzduieşte bursa pentru ocuparea celor 370 de posturi vacante oferite de agenţii eco­nomici.
    Chiar dacă, în principal, oferta se adresează persoanelor unice în­treţinătoare de familie, pot participa la bursă şi alte categorii de per­soane aflate în căutarea unui serviciu. Amintim câteva din meseriile solicitate: mecanic auto, macaragiu, tâmplar, şofer, zidar, inspector asigurare, inginer, economist, programator, bucătar, sudor, barman, designer industrial, la care se adaugă multe altele. (M.I.)

---

    Astăzi, la Alba Iulia, membrii Colegiului Consilierilor juridici din ju­deţul Alba, recent constituit, vor depune jurământul. După cum ne-a informat d-na Mariana Chebuţiu - decanul Colegiului, evenimentul se va desfăşura începând cu ora 14.00, în incinta restaurantului "Ulpia" situat vizavi de Piaţa Agroalimentară din Cetate şi vor participa ca invitaţi de onoare printre alţii prefectul Mugurel Sârbu şi primarul Mir­cea Hava.(R.J.)

---

    Conform unei adrese remisă Prefecturii Alba de către Ministerul Culturii şi Cultelor, Direcţia judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patri­moniu Cultural Naţional trebuie să asigure un sector de asistenţă publică, fundamentat pe fişierul bunurilor culturale, care să furnizeze consultanţă de specialitate. Se are în acest fel în vedere asistarea populaţiei cu toate informaţiile necesare privind statutul, drepturile şi obligaţiile, evidenţa şi documentaţia la lucrările de conservare - res­taurare şi protecţie a bunurilor mobile şi imobile ale patrimoniului cul­tural naţional.(R.J.)

---

    Prefectul Mugurel Sârbu a anunţat într-o conferinţă de presă faptul că începând cu săptămâna viitoare va demara acţiunea "Muntele Găina". Şeful administraţiei publice judeţene a precizat în acest sens că se vor constitui comandamentele necesare, se vor elabora în cele mai mici detalii programele de pregătire a zonei precum şi cel al manifestărilor culturale din acele zile, iar Prefectura Alba va supraveghea permanent modul în care sarcinile vor fi duse la în­deplinire. "Sper să fie cea mai reuşită sărbătoare din ultimii ani" a spus prefectul de Alba.(R.J.)

---

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au decis mai multe promovări în funcţiile de conducere ale instanţelor din toată ţara. La Alba Iulia, Alina Lodoaba a fost numită vicepreşedinte la Curtea de Apel Alba Iulia.(F.R.)

---

    Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători "CFR Că­lători" S.A. anunţă publicul călător din judeţul Alba că în perioada 25-27 iunie 2004 în circulaţia trenurilor de călători vor interveni urmă­toarele modificări:
    *Trenul Accelerat 1973 Galaţi - Timişoara va avea ca staţie limită Arad. *Trenul accelerat 1944 Sighet -Timişoara va avea ca staţie li­mită Arad. *Trenul accelerat 1765 Iaşi - Timişoara Nord va avea ca staţie limită Arad. (N.I.T.)

---

    Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ioan Florea, a de­clarat pentru ziarul "UNIREA" că în cursul zilei de ieri a avut loc inaugurarea noului sediu al Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială. Clădirea situată pe strada Bucureşti a fost refăcută în totalitate, in­vestiţia fiind evaluată la 4 miliarde de lei. "Am reuşit acest lucru cu un credit bancar. A fost prima dată când am recurs la un astfel de credit, în istoria CJ Alba, pentru a pune pe roate o investiţie", a mai spus Ioan Florea.(F.R.)