Editorial
Forma și fondul
     Partidul de guvernământ a ținut afișul toată vara, cea mai mare găselniță fiind considerată ideea organizării de alegeri interne după modelul american. S-a cheltuit multă energie și s-au risipit mulți bani pentru marele scrutin intern care a fost mediatizat într-un stil atât de pompos încât o serie de cetățeni, mai mult sau mai puțin turmentați, s-au prezentat la vot în 3 septembrie crezând că participă la alegeri parlamentare. Rezultatele alegerilor preliminare au fost prezentate cu mândrie de PSD drept roade ale opțiunilor membrilor săi și, implicit, drept o expresie infailibilă a democrației care domnește în partid. Publicarea listelor cu candidații pentru Parlament s-a dovedit însă a fi o operație extrem de costisitoare, care s-a încheiat de-abia marți, 12 octombrie.
    Cu această ocazie au ieșit la iveală în toată splendoarea tertipurile prin care conducerea PSD a încercat să-și zăpăcească membrii de rând care chiar au crezut că își pot alege singuri reprezentanții în Parlament. Mai întâi liderul PSD, Adrian Năstase, a anunțat că 10 procente din locurile de pe liste vor fi rezervate unor personalități consacrate ale partidului, care nu mai era cazul să treacă prin emoțiile alegerilor interne. Ulterior s-a constituit Alianța PSD+PUR ca un "atentat terorist" la adresa bietelor liste obligate să-i găzduiască și pe oamenii lui Dan Voiculescu, generosul patron al Antenei 1, care a împroprietărit noua alianță cu o galerie întreagă de miniștri din guvernarea CDR. Cei opt foști miniștri democrați, liberali și țărăniști, intrați în PUR și apoi în alianță cu PSD-ul sunt Bogdan Niculescu-Duvăz, Alexandru Athanasiu, Smaranda Dobrescu, Decebal Traian Remeș, Simona Marinescu, Constantin Dudu Ionescu, Sorin Pantiș și Ulm Spi­neanu. Numele lor au fost tot timpul asociate, în discursul politic al liderilor PSD, cu "dezastruoasa guvernare cederistă". În sfârșit, al treilea tertip prin care PSD a intervenit asupra listelor a fost Consiliul de Integritate Morală. Acesta s-a ilustrat prin scoaterea de pe liste a unor anonimi ce-i drept, cam controversați, dar mici copii în raport cu adevărații baroni ai PSD. În consecință, pe primele poziții găsim oameni cunoscuți prin apartenența lor la clanul baronilor, la Executivul condus de Adrian Năstase sau la grupul apropiaților lui Ion Iliescu. Între aceștia se numără Miron Mitrea, Bogdan Niculescu Duvăz, Ovidiu Brânzan, Ilie Sârbu, Șerban Mihăilescu zis și Miki Șpagă, Octav Cozmâncă, Eugen Bejinariu, Ioan Mircea Pașcu, Marian Să-niuță, Rodica Stănoiu. Nu lipsesc, desigur, nici Viorel Hrebenciuc, Doru Ioan Tărăcilă sau Alexandru Mazăre (fratele primarului de Constanța, Radu Mazăre). Umaniștii au primit locuri în 35 de județe, unele eligibile, altele nu.
    Deși au fost concepute cu mari eforturi, într-o atmosferă ten­sionată la maximum de jocurile unor grupuri de interese mai mult sau mai puțin oculte, setoase de bani (europeni) și de putere (discreționară), listele nu mai mulțumesc în acest moment pe nimeni, începând cu pesediștii înșiși. Adevărata măsură a dez­amăgirii va fi dată însă de alegerile din 28 noiembrie, când mimarea democrației va fi, probabil, sancționată de electoratul exasperat de tirania formelor fără fond.
Maria Lucia MUNTEANU