Ne-a fost atât de teamă, nouă simpli cetăţeni, că anul electoral 2004 va fi unul plin de scandal! Campania electorală a alegerilor locale a adus câteva înţepături care ne lăsau să credem că marile dezvăluiri despre cine a furat banii ţării, care este cel mai in­competent dintre incompetenţii administraţiei centrale, sau cel mai rău voitor, ori slujitor (pe comision) al altor interese decât cele româneşti, vor curge în campania "mare", a alegerilor generale. Aceeaşi teamă au avut-o se pare şi liderii partidelor politice care prin reprezentanţii lor în Parlament sau la Consiliul Naţional al Audiovizualului au stabilit nişte reguli ale jocului în campanie care să le permită să fandeze (deşi fără prea multă graţie) orice atac care ar fi putut veni în contextul unor dueluri faţă în faţă. Şi nu putem acuza doar PSD că a făcut totul pentru a refuza astfel de dialoguri! Dorinţa PSD a fost degrabă împărtăşită de PNL, PD, PRM etc. argument stând faptul că legile electorale au fost discutate şi negociate chiar, până în ultimul moment. Mai nou liniştea electorilor la sâfrşit de săptămână este asigurată de decizia Biroului Electoral Central care a interzis campania electorală sâmbăta şi duminica. CNA a atras însă atenţia BEC că se amestecă unde nu-i fierbe oala şi că nu va sancţiona televiziunile sau radiourile care vor transmite informaţii electorale în aceste zile, reamintind că este singurul or­ganism în măsură să aplice pedepse în acest domeniu. Iar disputa dintre CNA şi BEC este mai vioaie decât campania electorală în audio-vizual.
    Nici campaniile din presa scrisă nu sunt mai vivace. Ba sunt chiar searbede, ele reducându-se la prezentarea seacă a pro­gramelor de guvernare, totul la nivelul general al unor principii sau dorinţe, cu aplicabilitate în Alba ca şi la Constanţa sau Iaşi, de exemplu. Nu am observat până acum ca vreunul dintre candidaţii pe care partidele îi propun în judeţ pe listele pentru Senat sau Camera Deputaţilor să fi abordat vreuna dintre problemele specifice ale zonei. Din atitudinea lor am putea deduce că nu sunt astfel de probleme, ceea ce este cât se poate de fals. Sau am putea înţelege că nu-i preocupă, că nu ştiu despre ele, ori că habar nu au cum ar putea fi rezolvate. Şi atunci cum îi putem deosebi pe cei buni de cei răi? În general candidaţii pentru Parlament ai tuturor partidelor par a se complace în situaţia de a fi "traşi" în scaunele călduţe ale Le­gislativului de candidaţii pentru preşedinţie. Iar în teritoriu campania acestora din urmă este de natură să ridice semne de întrebare, prin amestecul unor personaje care deşi se laudă cu priceperea în domeniu, sunt departe de aşa ceva. Şi astfel strategia de campanie gândită la nivel naţional este bulversată de apariţia unor imagini cu clone sau alte aberaţii din care lipseşte mesajul. Una peste alta, la mai puţin de trei săptămâni până la data alegerilor, când ne-am fi aşteptat să avem parte de dezbateri şi mesaje care mai de care mai convingătoare, nu ne dăm seama că ne aflăm în toiul cam­paniei electorale decât uitându-ne la calendar. Altfel mare plicti­seală!
    Şi uite aşa nu vom afla cine a furat banii ţării, care este cel mai incompetent dintre incompetenţi, ori cine slujeşte pe comision alte interese decât ale ţării. Poate runda viitoare!